Trump îl ameninţă pe Putin după ultimele bombardamente ruseşti: "Rusia și Ucraina, treceţi la masa negocierilor înainte de a fi prea târziu"

Donald Trump a ameninţat Rusia cu sancțiuni de amploare, inclusiv bancare și taxe vamale ca răspuns la bombardamentul rusesc de noaptea trecută asupra infrastructurii energetice ucrainene. Într-un mesaj pe Truth Social, președintele american a cerut Kievului și Moscovei să înceapă negocieri de pace. Între timp, Volodimir Zelenski a propus un armistițiu parțial, prin care Rusia să înceteze atacurile aeriene. Vestea vine în timp ce SUA nu mai ajută Ucraina cu informații pentru coordonarea atacurilor ucrainene, inclusiv datele de țintire pentru rachetele HIMARS. Iar Rusia a respins propunerea de armistițiu, susținând că Ucraina încearcă doar să câștige timp pe front. Kremlinul a negat că atacurile recente ar fi fost un răspuns la inițiativa Kievului și a UE.

• Alternative de investiții mai bune decât imobiliarele, accesibile direct de pe telefon. Guda: "De ce să vă complicați?"

Donald Trump a anunţat vineri că ia în considerare să impună Rusiei noi sancțiuni și taxe vamale ca reacţie la ultimul bombardament rusesc ce a vizat infrastructura energetică. "Având în vedere faptul că Rusia lovește puternic  Ucraina pe câmpul de luptă chiar acum, iau în serios în considerare impunerea unor sancțiuni bancare de amploare, sancțiuni și tarife împotriva Rusiei până când va fi atins un ACORD FINAL DE ÎNCETARE A FOCULUI ȘI PACE.  Rusia și Ucraina, treceţi la masa negocierilor chiar acum, înainte de a fi prea târziu. Mulțumesc", a scris Trump pe reţeaua sa socială Truth Social. 

Vladimir Putin a transmis joi seară că nu e dispus să facă nicio concesie teritorială în Ucraina: "Nu ne retragem de nicăieri. Rusia va alege o pace care se potrivește intereselor sale".

Zelenski cere armistiţiu aerian

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a insistat vineri asupra propunerii sale de declarare a unui armistiţiu parţial cu Rusia, în care ambele tabere să se angajeze că nu vor mai ataca ariergarda inamică, după ce Rusia a lansat un nou atac masiv cu rachete şi drone împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei, iar armatei ucrainene i-a fost limitată capacitatea de a folosi arme cu rază lungă de acţiune în urma suspendării ajutorului militar american, inclusiv transferul de informaţii ce permiteau coordonarea atacurilor contra ţintelor ruseşti.

"Primii paşi pentru a obţine o pace reală este forţarea singurei surse a acestui război, care este Rusia, să oprească atacurile cum a fost acest atac contra vieţii. Iar acest lucru poate fi controlat în mod efectiv. Calm pe cer, interzicerea utilizării rachetelor, a dronelor cu rază lungă de acţiune şi a bombelor aeriene", a scris Zelenski pe social media, potrivit agenţiei EFE, citată de Agerpres. 

El a propus joi la un summit al UE un armistiţiu aerian şi naval, însoţit de eliberarea tuturor prizonierilor de război din ambele tabere, ca prim pas către o soluţionare negociată a războiului cu Rusia, care însă a respins propunerea, estimând că Ucraina urmăreşte astfel să obţină un răgaz pentru trupele sale aflate în dificultate pe front.

Solicitarea lui Zelenski pentru un armistiţiu parţial survine după ce preşedintele american Donald Trump a sistat ajutorul militar pentru Ucraina şi inclusiv transferurile de informaţii militare care permiteau armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti cu armele descrise de Zelenski în cererea sa privind un armistiţiu parţial.

Potrivit publicaţiei Washington Post, Statele Unite au oprit inclusiv transferul datelor de ţintire pentru sistemele de rachete HIMARS, astfel că armata ucraineană nu mai poate lovi cu aceste rachete ţinte ruseşti la o distanţă mai mare de 65 de kilometri.

Decizia lui Trump survine altercaţiei verbale pe care a avut-o vineri la Casa Albă cu Zelenski, căruia i-a reproşat lipsa voinţei de pace şi l-a avertizat că dacă nu încheie un acord cu Rusia nu va mai putea conta pe sprijinul SUA, în timp ce preşedintele ucrainean a insistat ca ţara sa să primească garanţii de securitate pentru a accepta o încetare a focului.

67 de rachete şi peste 200 de drone

În mesajul său de vineri referitor la bombardamentul în care Rusia a folosit 67 de rachete şi peste 200 de drone, preşedintele ucrainean a afirmat că acesta a ţintit cu precădere infrastructuri energetice şi a provocat pagube în regiunile Odesa, Poltava, Cernigău şi Ternopil, unde infrastructura energetică deţinută de compania de stat Naftogaz a fost avariată.

Armata ucraineană a spus că a doborât 34 rachete şi 100 drone, iar în această operaţiune defensivă au fost introduse în luptă de asemenea avioanele Mirage-2000, primite recent de Ucraina din partea Franţei, precum şi avioane F-16.

Rusia neagă că ultimul bombardament ar fi un răspuns la armistiţiul propus de Ucraina şi de UE

Ulterior Kremlinul a negat că bombardamentul asupra infrastructurii energetice ucrainene de noaptea trecută ar fi un răspuns la armistiţiul propus de Ucraina şi Uniunea Europeană, care a fost respins categoric de Rusia, potrivit EFE. "Nu, nu suntem de acord cu acest punct de vedere", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său zilnic.

Ministerul rus al Apărării a confirmat bombardamentul într-un comunicat: "Noaptea trecută, forţele armate ruse au efectuat un atac multiplu cu arme de precizie cu rază lungă de acţiune (...) şi drone împotriva instalaţiilor de infrastructură energetică". "Obiectivele au fost atinse şi eliminate", se mai arată în nota militară.

Pe 2 martie, preşedintele francez Emmanuel Macron a propus un armistiţiu de o lună şi apoi desfăşurarea de forţe occidentale de menţinere a păcii în Ucraina, dar această propunere a fost respinsă de Moscova. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat joi că o astfel de desfăşurare ar însemna o "participare deschisă, oficială şi nedisimulată a ţărilor NATO la războiul împotriva Rusiei", ceea ce Rusia "nu poate permite".