Trump şi Putin, discuţie despre armistiţiul de 30 de zile în Ucraina. Condiţiile puse de Rusia sunt văzute de UE drept piedici în calea păcii
Moment decisiv pentru războiul din Ucraina. Donald Trump şi Vladimir Putin vor discuta astăzi despre un armistiţiu de 30 de zile, primul pas propus de americani către pace. Moscova pune însă condiţii înainte de negocieri şi cere garanţii ferme că NATO nu va accepta niciodată Kievul în Alianţă. Pretenţiile Kremlinului sunt semn că ruşii nu vor pace, acuză europenii.
De Redactia Observator la 18.03.2025, 08:44
"S-a muncit mult în weekend, vrem să vedem dacă putem să punem capăt războiului. O să discutăm despre teritorii, despre centrale electrice", a declarat Donald Trump, preşedintele SUA. Discuţia telefonică dintre Donald Trump şi Vladimir Putin vine după ce Ucraina a acceptat deja termenii armistiţiului. Săptămâna trecută, planul i-a fost prezentat şi preşedintelui rus de către trimisul Washingtonului, Steve Witkoff, într-o discuţie de peste trei ore. Cei doi lideri vor negocia mai mult decât simpla încetare a focului.
Gestul de bunăvoinţă făcut de Washington faţă de Moscova
"Trebuie să discutăm despre anumite condiţii de pe câmpul de luptă. Sunt anumite regiuni pe care ruşii se concentrează, există un reactor nuclear. Şi despre asta trebuie să discutăm. Accesul la porturi, un posibil acord pe Marea Neagră", a declarat Steve Witkoff, emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu. Casa Albă spune că există mari şanse ca acordul privind încetarea focului să devină realitate. "Pot spune că suntem la câţiva metri de pace şi nu am fost niciodată mai aproape de un acord de pace decât suntem în acest moment. Preşedintele (n.red. - Donald Trump), după cum ştiţi, este hotărât să obţină un astfel de acord de pace", a declarat Karoline Leavitt, secretar de presă Casa Albă.
Ca un gest de bunăvoinţă către Moscova, Washingtonul s-a retras din grupul internaţional care investighează crimele de război din Ucraina. Ruşii pun însă şi alte condiţii condiţii pentru a accepta armistiţiul. Ucraina să nu fie primită vreodată în NATO, iar europenii să nu trimită trupe de menţinere a păcii. "Comparat cu 2019, prezenţa militară a NATO pe flancul estic, în special în Polonia, ţările baltice, Bulgaria şi România, a crescut de 2,5 ori", a declarat Alexander Grushko, ministrul adjunct de Externe al Rusiei.
Neoficial, Putin vrea şi controlul celor patru regiuni estice ocupate parţial de trupele lui şi predarea necondiţionată a militarilor ucraineni din regiunea Kursk. "Condiţiile prezentate de ei (ruşi - n.red.) arată că nu îşi doresc cu adevărat pacea. Ei prezintă drept condiţii toate obiectivele pe care vor să le obţină prin intermediul războiului", a declarat Kaja Kallas, şefa diplomaţiei europene.
În paralel cu planul lui Trump, ţările europene pregătesc propriul scenariu pentru viitorul Ucrainei. Grupuri de câteva mii de militari ar urma să fie trimise în poziţii cheie pentru a conduce programe de instruire şi a demonstra angajamentul faţă de Kiev. Franţa, Marea Britanie şi Australia vor să contribuie la acest efort. Emmanuel Macron a avertizat că Rusia nu poate avea niciun cuvânt de spus în acest sens, pentru că Ucraina este o ţară suverană.
