Ursula von der Leyen: UE va propune în martie un paşaport de vaccinare digital

Comisia Europeană va prezenta în martie o propunere privind crearea unui pașaport digital de vaccinare la nivelul UE, a declarat luni președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o videoconferinţă cu parlamentarii conservatori germani.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

"Legat de întrebarea cum ar putea arăta pașaportul verde digital, vom prezenta o propunere legislativă în martie", a spus Ursula von der Leyen, potrivit Reuters.

Zilele trecute, cancelarul german Angela Merkel a anunșat că certificatele digitale care atestă vaccinarea pentru călătorii în Europa vor fi disponibile până în vară.

"Cu toții am agreat că avem avem nevoie de un certificat de vaccinare", a spus Merkel, joi, după o conferință virtuală în cadrul Consiliului European.

Cancelarul a precizat că oficialii din Comisia Europeană ar avea nevoie de aproximativ trei luni pentru a crea baza tehnică pentru astfel de documente.

Liderii europeni au încercat, în cadrul acestui summit virtual, să afişeze o strategie comună în faţa ameninţării variantelor noului coronavirus, în pofida unor restricţii de circulaţie necoordonate şi a unor divergenţe aprige pe tema unui viitor "paşaport de vaccinare".

Liderii Celor 27 s-au întâlnit prin videoconferinţă, în contextul în care numărul contaminărilor întârzie să scadă pe continent, din cauza unor campanii de vaccinare lente şi a ascensiunii celor două tulpini amenințătoare - cea britanică şi cea sud-africană.

Restricții la frontiere, țările UE încearcă să se protejeze de noile tulpini

Îngrijorate, zece state membre UE au adoptat restricţii la frontieră. Comisia Europeană (CE) le-a somat pe şase dintre ele să prezinte explicaţii cu privire la restricţii ale circulaţiei pe care le consideră restrictive, temându-se de disfuncţionalităţi în lanţurile de producţie.

Între ele se află Belgia - care interzice orică călătorie neesenţială - şi Germania - care filtrează frontiera cu Cehia, Slovacia şi Tirolul austriac.

"Coordonarea este complicată, pentru că liderii consideră că prioritatea lor este să-şi protejeze populaţia", a notat un oficial european, care se aşteaptă la "discuţii aprinse"

Cei 27 şi-au promis iniţial să adopte doar măsuri "proporţionate" şi "nediscriminatorii". Însă variantele noului coronavirus au schimbat datele situației.

Pașaportul digital de vaccinare pare inevitabil

"Toate statele sunt de acord să lucreze la un document care să asigure că ai fost vaccinat (...). Unii, foarte dependenţi de turism, vor să facă din el un mijloc de facilitare a venirii vizitatorilor în vară, însă trebuie să avansăm împreună", a subliniat un diplomat.

Grecia şi Ciprul au încheiat deja, fiecare separat, câte un acord turistic cu Israelul care le permite cetăţenilor lor vaccinaţi să călătorească fără restricţii cu ajutorul unui "paşaport verde".

Klaus Iohannis, despre certificatul de vaccinare în UE: "Ar trebui utilizat pentru scopuri medicale"

Klaus Iohannis a transmis într-un comunicat că un certificat de vaccinare ar trebui utilizat în scopuri medicale.

Comunicatul Administraţiei Prezidenţiale

"Unul dintre principalele subiecte abordate s-a referit la coordonarea Uniunii Europene (UE) în contextul pandemiei de COVID-19 și acțiunea în domeniul sănătății, cu accent pe lecțiile învățate din criza curentă, consolidarea rezilienței UE în domeniul sănătății și al managementului crizelor, în perspectiva creării unei Uniuni a Sănătății, precum și aspecte privind cooperarea internațională în domeniu. Liderii europeni au discutat, de asemenea, aspecte legate de securitate și apărare, cu accent pe cooperarea în domeniu la nivel UE și complementaritatea cu demersurile de la nivel internațional, precum și aspecte privind Vecinătatea Sudică a Uniunii.

Cu privire la coordonarea la nivelul UE în gestionarea pandemiei de COVID-19 și consolidarea rezilienței Uniunii în domeniul sănătății, șefii de stat și de guvern au abordat atât aspecte legate de vaccinare, cât și elemente privind măsurile la frontierele interne și externe ale Uniunii Europene.

În declarația adoptată în cadrul reuniunii, liderii au subliniat importanța derulării, în bune condiții, a campaniilor de vaccinare de la nivel național, precum și a menținerii integrității Pieței Interne a Uniunii. O atenție deosebită a fost acordată aspectelor legate de consolidarea capacității de identificare a noilor variante ale virusului și adaptarea, în consecință, a vaccinurilor. De asemenea, șefii de stat și de guvern au avut un schimb de opinii pornind de la situația actuală și de la lecțiile învățate din pandemie pentru consolidarea rezilienței UE în domeniu, în baza propunerilor recente ale Comisiei Europene privind Uniunea Sănătății și strategia farmaceutică.

În intervenția pe care a avut-o, Președintele României a făcut referire la concluziile care se desprind ca urmare a procesului de gestionare a pandemiei de COVID-19 de la debutul acesteia, în urmă cu un an și până în prezent. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a apreciat eforturile Comisiei Europene pentru gestionarea pandemiei, în ceea ce privește achiziționarea și distribuția vaccinurilor, de a asigura funcționarea Pieței Interne a Uniunii, de a prezenta inițiative menite să consolideze reziliența UE în domeniu, precum cea recentă privind Incubatorul HERA - anticipând împreună amenințarea variantelor de COVID-19.

Legat de procesul de vaccinare, Președintele României a subliniat că, în ciuda unor întârzieri în livrarea vaccinurilor și a unor ritmuri diferite în statele membre, evoluțiile sunt pozitive la nivel european, vaccinarea desfășurându-se conform planificării.

Pe de altă parte, Președintele Klaus Iohannis a semnalat faptul că, la nivelul UE, nu s-a reușit implementarea unei abordări comune în ceea ce privește unele măsuri luate în pandemie, precum restricțiile impuse, care diferă semnificativ de la un stat membru la altul, în ceea ce privește controlul frontierelor sau asigurarea liberei circulații a mărfurilor și persoanelor.

Referitor la certificatele de vaccinare, Președintele României s-a pronunțat pentru o abordare coordonată și unitară la nivel european, susținând că certificatul de vaccinare ar trebui utilizat pentru scopuri medicale, iar procesul de identificare a elementelor tehnice pe care să le conțină un certificat la nivel european va trebui să continue.

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru operaționalizarea cât mai rapidă a mecanismului european de donare a vaccinurilor pentru sprijinirea statelor terțe. În acest sens, Președintele României s-a referit la sprijinul anunțat de țara noastră pentru Republica Moldova, respectiv donarea a 200.000 de doze de vaccin, menționând că la nivel național a fost adoptată legislația prin care vor fi donate, într-o primă etapă, peste 20.000 de doze către statul vecin.

Președintele Klaus Iohannis a accentuat faptul că, în cazul unor eventuale viitoare crize similare, sunt foarte importante lecțiile învățate din actuala pandemie, astfel încât trebuie valorificată foarte bine experiența dobândită în această perioadă. Ținând cont de faptul că pandemia este globală, în timp ce competențele în domeniul sănătății sunt naționale, Președintele României a susținut necesitatea îmbunătățirii arhitecturii europene în domeniu cu scopul de a contribui la consolidarea Uniunii Europene. În acest context, Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru îmbunătățirea structurilor și mecanismelor existente pentru o mai bună protecție, prevenire, pregătire și răspuns la nivelul UE în cazul unor pericole care vizează sănătatea umană.

Un alt subiect abordat în cadrul discuțiilor a fost cel legat de securitatea și apărarea UE, într-un context particular, marcat de evoluții semnificative la nivel european și global, între care schimbarea Administrației de la Washington, finalizarea procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, lansarea unor procese interne de reflecție strategică privind Politica de securitate și apărare comună.

În Declarația adoptată, liderii europeni au reafirmat angajamentul UE de a coopera îndeaproape cu NATO, precum și de a întări parteneriatele cu ONU și parteneri regionali cheie. Un accent deosebit a fost plasat pe importanța întăririi cooperării transatlantice în baza unei agende consistente și ambițioase.

Referitor la acest subiect, Președintele României a accentuat faptul că țara noastră rămâne angajată în eforturile Uniunii în domeniul securității și apărării, pentru promovarea intereselor și valorilor UE, precum și pentru consolidarea capacității sale de gestionare a amenințărilor și provocărilor la adresa securității.

Președintele Klaus Iohannis a evidențiat faptul că România susține implementarea inițiativelor Uniunii în domeniul apărării și securității, asigurându-se, în același timp, deplina complementaritate cu NATO, care rămâne fundamentul apărării colective pentru acele state care sunt membre ale Alianței.

Președintele României a exprimat sprijinul ferm pentru consolidarea dialogului politic și pentru dezvoltarea parteneriatului strategic între UE și NATO, accentuând că relația transatlantică este esențială pentru securitatea Uniunii.

În ceea ce privește procesul de reflecție privind Busola strategică, Președintele Klaus Iohannis a menționat că acesta constituie o oportunitate pentru definirea și consolidarea eforturilor Uniunii în domeniul securității și apărării.

Președintele României a susținut că, în cadrul viitoarei Conferințe despre viitorul UE, ar trebui identificate căile prin care Uniunea poate să devină mai puternică, inclusiv pe plan global. Din acest punct de vedere, Președintele Klaus Iohannis a menționat nevoia ca Uniunea să dețină, pe lângă o economie puternică, și o politică de securitate și apărare, precum și o politică externă puternice. În acest context, Președintele României a subliniat că elementul esențial al acțiunii Uniunii trebuie să fie unitatea UE, ca sursă a forței acesteia, atât pe plan intern, cât și extern.

Referitor la Vecinătatea Sudică, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu privire la recenta comunicare a Comisiei Europene privind „O nouă agendă pentru Mediterana”, care reclamă un parteneriat reînnoit cu statele din Vecinătatea Sudică și răspunde obiectivului strategic de a asigura o vecinătate stabilă, sigură, democratică și prosperă a Uniunii."