Astăzi este Sâmbăta colivelor sau Sâmbăta Sfântului Teodor. Ce spune tradiția că trebuie să facă femeile

Prima sâmbătă din Postul Sfintelor Paști este cunoscută drept Sâmbăta colivelor sau Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron. Din această zi, încep pomenirile celor trecuți în lumea sufletelor, pomeniri care se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Sfintelor Paști, până în Sâmbăta Floriilor.

• Unde să îţi ţii economiile şi în ce să investeşti. Ai acces oricând la bani și te protejează împotriva inflației

Prima sâmbătă din Postul Sfintelor Paști este cunoscută drept Sâmbăta colivelor sau Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron. Din această zi, încep pomenirile celor trecuți în lumea sufletelor, pomeniri care se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Sfintelor Paști, până în Sâmbăta Floriilor.

Sfântul Teodor Tiron este unul dintre trăitorii cu Hristos, mucenic creștin, care a trăit pe vremea împăraților Maximian și Maximin, în secolele III-IV d.H. A fost militar și a fost ucis în timpul persecuției lui Maximin, pe la 303 d.H. Prăznuirea lui se face la 17 februarie la creștinii ortodocși și pe 9 noiembrie la creștinii catolici.

În ortodoxie, în prima sâmbătă din Postul Mare se face pomenire de minunea colivei, pe care a făcut-o la 50 de ani după moartea sa, în timpul lui Iulian Apostatul, eveniment care a determinat  instituirea unei zile comemorative distincte în prima săptămână a Postului Mare. În timpul domniei tiranice a împăratului Iulian Apostatul, acesta a poruncit să se stropească, cu sângele animalelor sacrificate idolilor, toate produsele vândute pe piața cetății imperiale, pentru a întina, astfel, prima săptămână din Postul Mare al creștinilor. Dar mucenicul Teodor a apărut în vis arhiepiscopului de atunci, Sf. Eudoxie, descoperindu-i planul lui Iulian și sfătuindu-l să fiarbă grăunțe de grâu (kolva) și să le distribuie locuitorilor Constantinopolului, ca aceștia să nu meargă să cumpere de la piață. În amintirea acestui gest întemeietor, se prepară și azi, în toate satele locuite de români, ”coliva lui Sântoader”, ofrandă adusă strămoșilor și simbol al jertfei trupului întru Hristos.

În unele zone din țară, Sâmbăta Colivelor era serbată mai ales de tineri. Ei mergeau să culeagă o plantă deosebită, popilnicul (Asarumeuropaeum) sau piperul-lupului sau lingura-popii, care are o aromă deosebită și stimulează creșterea părului.

Tot în această zi, se respecta obiceiul ca fetele să-și taie din plete, ca să aibă un păr mai lung și mai des, precum coama cailor, se spunea în popor. Bărbații, în zorii zilei, țesălau caii și aveau grijă de ei, pentru că erau chiar emblemele sfântului respectiv. Aceste tradiții încă se mai păstrează în unele zone. După ce își pregătesc caii, oamenii organizează diverse concursuri. Femeile, în schimb, nu trebuie să muncească astăzi, mai ales după asfințit.