Misterul GIOCONDEI a fost, în sfârșit, elucidat. Cine i-a fost muza lui Da Vinci?

Pictorul renascentist Leonardo da Vinci a fost inspirat pentru celebrul portret al ''Giocondei'' de două modele, nu doar de nobila florentină Lisa Gherardini, așa cum se credea până acum, ci și de ucenicul lui favorit, Gian Giacomo Caprotti,

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Pictorul renascentist Leonardo da Vinci a fost inspirat pentru celebrul portret al ''Giocondei'' de două modele, nu doar de nobila florentină Lisa Gherardini, așa cum se credea până acum, ci și de ucenicul lui favorit, Gian Giacomo Caprotti, cunoscut și sub numele de Salai, a afirmat miercuri, la Roma, un expert în istoria artei, Silvano Vincenti, relatează EFE.

El este președinte al Comitetului Național pentru Valorificarea Bunurilor Istorice, Culturale și de Mediu, o asociație particulară care își propune să lămurească misterele legate de mari personalități italiene.

Primul model folosit de genialul artist a fost Lisa Gherardini, a afirmat specialistul, într-un comunicat de presă, bazându-se pe documente ale unui alt artist al vremii, Giorgio Vasari (1511-1574). Acesta a relatat că un bogat negustor din Florența, Francesco del Giocondo, l-a contactat pe Leonardo Da Vinci (1452-1519) pentru a-i imortaliza pe pânză soția, tristă și melancolică, pe care în van încercase să o facă să surâdă.

Pe de altă parte, Silvano Vincenti percepe și existența unui al doilea model utilizat ''în lunga perioadă de elaborare a acestei capodopere artistice și spirituale''. În opinia lui, este vorba despre Salai, ucenicul pe care Da Vinci l-a pictat și în alte opere ale sale precum ''Înger înlănțuit'', ''Sfânta Ana'' și ''Sfântul Ioan Botezătorul''. Deși a recunoscut că ''există doar documente istorice indirecte'' pentru a susține această ipoteză, expertul a menționat că a realizat mai multe studii comparate între ''Gioconda'' (tablou cunoscut și sub numele de ''Mona Lisa'') și lucrările amintite. El a apelat în acest scop la diferite tehnici moderne, cum ar fi analiza cu infraroșii și un program performant de Photoshop.

''Au fost depistate astfel o asemănare impresionată între componente ale nasului și frunții Giocondei cu cele din opera comparată (''Sfântul Ioan Botezătorul'') și similitudini între surâsul Giocondei și cele din operele în care a fost folosit ca model Salai'', a explicat Silvano Vincenti.

Prin urmare, el a afirmat că, ''în sfârșit, a fost rezolvat misterul identității Giocondei'', tablou care a fascinat generații întregi și care, expus la Muzeul Luvru din Paris, continuă să fie o mare atracție pentru iubitorii de artă din întreaga lume.