Monedă din argint cu tema 100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan, lansată de Banca Națională a României
Banca Națională a României a pus a pus în vânzare, vineri, o monedă din argint dedicată împlinirii a 100 de ani de la nașterea actorului Radu Beligan.
De Redactia Observator la 14.12.2018, 14:50Banca Națională a României a pus a pus în vânzare, vineri, o monedă din argint dedicată împlinirii a 100 de ani de la nașterea actorului Radu Beligan.
Banca Națională a anunțat, luni, că începând de vineri va lansa în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema 100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan.
Valoarea nominală a monedei dedicate lui Radu Beligan este de 10 lei.
Aversul monedei redă o compoziţie reprezentând spectacole de teatru și film, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, stema României, valoarea nominală „10 LEI” și anul de emisiune „2018”.
Reversul monedei prezintă portretul actorului Radu Beligan și inscripţiile în arc de cerc „RADU BELIGAN” şi ,,100 DE ANI DE LA NASTERE”.
Potrivit anunțului Băncii Naționale, monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul pentru această emisiune este de 200 monede din argint.
Prețul monedei dedicate actorului Radu Beligan este de 345 lei
Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare este de 345,00 lei.
Monedele din argint cu tema 100 de ani de la naşterea lui Radu Beligan au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Radu Beligan - legendă a teatrului românesc
Radu Beligan a murit pe 20 iulie 2016, la vârsta de 97 de ani. Maestru al teatrului românesc, longevitatea artistică a lui Radu Beligan a fost recunoscută şi de reprezentanţii Guinness World Records.
El a fost unul dintre cei mai apreciaţi artişti ai scenei teatrale naţionale, ocupând, de asemenea, funcţiile de director al Teatrului de Comedie, între anii 1961 şi 1969, şi al Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), între anii 1969 şi 1990.
Actorul s-a născut pe 14 decembrie 1918, în satul Gălbeni din judeţul Bacău. Între anii 1937 şi 1938, Beligan a studiat Dreptul şi Filosofia la Bucureşti. Actorul a fost discipol al profesoarei Lucia Sturdza Bulandra la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, fără să încheie însă studiile.
Radu Beligan a debutat pe scena teatrului Regina Maria, în spectacolul ”Crimă şi pedeapsă”, de Gaston Bary, după Fiodor Mihailovici Dostoievski, în regia lui Mihai Zirra.
Pe scena Teatrului Naţional, Beligan a interpretat roluri precum Agamiţă Dandanache din piesa ”O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale (1948), Tuzenbach din ”Trei surori”, de A.P. Cehov (1950), Catindatul din ”D`ale carnavalului”, de I.L. Caragiale (1951), Profesorul din ”Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, (1956), George din ”Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, de Edward Albee (1970), Richard al III-lea din piesa shakespeariană cu acelaşi nume (1976), Domenico din ”Filumena Marturano”, de Eduardo De Fillippo, (1981), Guglielmo din ”Numele trandafirului”, de Umberto Eco (1998), Ianke din ”Take, Ianke şi Cadâr”, de Victor Ion Popa (2001), şi Leon Saint Pe din ”Egoistul”, de Jean Anouilh (2004).
Printre spectacolele pe care Radu Beligan le-a regizat la TNB se află câteva producţii importante, precum ”Doctor fără voie”, de J.B.P. Molière, co-regizat cu Sică Alexandrescu (1955), ”Sălbaticii”, de Serghei Mihalkov (1959), ”Poveste din Irkutsk”, de Aleksei Arbuzov (1960), ”O scrisoare pierdută”, de I.L. Caragiale (1979), ”De partea cui eşti?”, de Ronald Harwood (1996) şi ”Egoistul”, de Jean Anouilh (2004).
Beligan a avut apariţii în filme precum ”O noapte furtunoasă”, în regia lui Jean Georgescu (1943), ”O scrisoare pierdută”, regizat de Sică Alexandrescu şi Victor Iliu (1953), ”Tată de duminică”, în regia lui Mihai Constantinescu (1975), ”Cuibul salamandrelor” (1976) şi ”Aurel Vlaicu” (1977), regizate de Mircea Drăgan, ”Galax, omul păpuşă”, în regia lui Ion Popescu Gopo (1984), ”După-amiaza unui torţionar”, în regia lui Lucian Pintilie (2001) şi ”Medalia de onoare”, regiat de Călin Peter Netzer (2010).
Între anii 1950 şi 1965, Radu Beligan a fost profesor la Institutul de Teatru şi Film, în anul 1971 a devenit preşedinte activ al Institutului Internaţional de Teatru, iar în anul 1977 a devenit preşedinte de onoare pe viaţă al instituţiei.
În anul 1980, Radu Beligan a primit premiul Academiei ”Le Muse” din Florenţa, iar în anul 1994 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei ”George Enescu” din Iaşi.
Actorul a mai primit trofeul Dionysos, oferit la Gala UNITER (1995-1996) şi premiul Academiei Române (1997).
În anul 2002, preşedintele Franţei, Jacques Chirac, a semnat Decretul prin care Radu Beligan a fost numit în grad de Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare. În acelaşi an, actorul a primit Marele Premiu acordat de Guvernul României, în cadrul Premiilor Naţionale de Teatru.
În anul 2003, Beligan a primit titlul Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale”. În acelaşi an, actorul a primit trofeul ”România 2000”.
În anul 2004, Radu Beligan a devenit membru de Onoare al Academiei Române, drept recunoaştere a activităţii în domeniul artei.
Totodată, Radu Beligan a fost decorat cu Ordinul Drapelul Iugoslav cu steaua de aur şi colan şi cu Ordinul Serviciul Credincios ”Mare Ofiţer”.
În anul 2008, Beligan a fost decorat cu Ordinul Naţional ”Steaua României” în gradul de ”Mare Cruce” cu însemn pentru civili.
Observator - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie. ...
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Stiri Sportive Citește și