Mucenici 2018. Tradiţii, obiceiuri şi faimoasa reţetă moldovenească

Mucenici 2018. Sărbătoarea celor 40 de Mucenici este prăznuită la data de 9 martie şi se suprapune peste începerea anului agricol tradițional.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Platforma care a prezis victoria lui Donald Trump scrie despre cine va câştiga alegerile în România. Clasamentul Polymarket

Mucenici 2018. Sărbătoarea celor 40 de Mucenici este prăznuită la data de 9 martie şi se suprapune peste începerea anului agricol tradițional.

În scurt timp, sărbătoarea a devenit tradițională pentru România și Republica Moldova, căpătând denumirea de Mucenicii sau Măcinicii.

Obiceiuri de Mucenici

Ziua Sfinților Mucenici încheie zilele babelor, zile capricioase ale îngemănării iernii cu primăvara, lăsând loc zilelor moșilor, zile calde. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi:

• lovirea pământului cu bâte sau maiuri,
• rostind descântece, pentru ca să iasă căldura și să alunge gerul,
• jocul săritului peste foc.

Recomandare: Citeşte şi Horoscopul pentru 9 martie 2018, de Mucenici.

In ziua de 9 martie, in toate comunitatile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat, momentul fiind marcat de respectarea unor interdictii sau de oficierea unor practici cu caracter simbolic.

Dupa ce, in luna februarie (luna lui Faur), plugul era trecut prin foc de catre fierarul (faurul) satului, era reparat, curatat si purificat iar intre plugari se incheiau intelegeri pentru intovarasire la arat, in dimineata acestei zile plugul era scos in fata casei in mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sarbatorilor de primavara, presarat cu numeroase obiceiuri.

Ceremonia de scoatere a plugului

In cadrul ceremonialului de scoatere a plugului, femeia din casa era principalul protagonist in desfasurarea practicilor. Dupa aducerea plugului in fata casei, plugarii, de obicei doi la numar, stateau cu capetele descoperite inaintea boilor sau a cailor, dupa caz, iar femeia iesea din casa avand intr-o mana traista pentru plugari iar in cealalta tinand un vas cu apa sfintita, tamaie si un somoiog de busuioc.

Femeia se apropia de plug si de carul in care se afla restul atelajelor specifice acestei lucrari agricole, le inconjura de trei ori, stropindu-le cu agheasma si afumandu-le cu tamaie. In timpul celor trei rotatii executate in sensul miscarii aparente a soarelui, femeia rostea, intr-o solemnitate deplina, următorul descântec:

"Cat de curata este tamaia si agheasma, asa de curati sa fiti si voi / Si sa umblati nedespartiti la arat / Si nici cand sa nu dati peste vre-un strigoi sau moroi care sa va faca rau".

Înainte să plece, în fata carelor se aşeza un ou

In fata animalelor de munca se aseza un ou, in credinta ca daca acesta va ramane intreg dupa pornirea carului, atunci si plugarilor le va merge bine pe toata durata plugaritului. Plugarii primeau traista cu mancare, dupa care femeia varsa agheasma ramasa in cofa la picioarele animalelor. Se obisnuia ca in coamele plugului sa se puna acum si un colac impletit in opt, numit Creciun, pastrat in casa de la Craciunul trecut, ca simbol al fertilitatii. Semnificatia oului aruncat este de sorginte precrestina, oul fiind considerat masura tuturor lucrurilor de inceput (ab ovo), el avand aici rol augural si protector in desfasurarea aratului.

Bătutul pământului cu ciomegele

In traditia populara se considera ca in ziua de 9 martie sfintii mucenici se aduna pentru a participa la un sobor de dezghetare a pamantului si de slobozire a caldurii, ei batand, in acest scop, cu ciomegele in pamantul inghetat. Aceasta practica a fost uzitata si de catre satenii din comunitatile bucovinene, care bateau cu batele in pamant zicand:

"Intra frig si iesi caldura, / Sa ne fie vreme buna / Pentru plug si aratura".

Mucenicii prevesteau vremea pe tot anul

Se considera ca daca ploua in aceasta zi, va ploua si de Pasti; daca tuna, vara va fi prielnica tuturor culturilor; daca ingheata in noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lunga iar stiuletii de porumb vor urui spre cosare precum rotile de la caruta in trecere peste pamantul inghetat.

Astazi, dintre toate practicile stravechi, mai persista obiceiul ca femeile sa coaca in ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite "sfintisori" sau "mucenici", reminiscente ale idolilor neolitici ai fertilitatii, iar barbatii sa bea cate 40 sau 44 de pahare de rachiu. "Sfintisorii" sunt facuti din aluat dospit si au forma antropomorfa a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Proaspat scosi din cuptor, ei se ung cu miere de albine si se presara cu nuca macinata, dupa care se impart, pentru sufletul mortilor, mai ales copiilor din vecini.

Mucenici moldoveneşti. Cea mai delicioasă reţetă posibilă

Inainte sa dam drumul la prepararea mucenicilor, scoatem toate ingredientele pe masa ca sa se se aclimatizeze pentru cateva ore. Ca si in cazul cozonacilor, e important ca ingredientele sa fie la temperatura camerei. Recomandare: pentru obtinearea unui aluat pufos, cerneti faina. Nu strica sa faceti aceasta operatiune de doua ori.

Dizolvam drojdia si putin zahar in 2-3 linguri de lapte cald. Acoperim cu cateva linguri de faina cernuta si lasam, undeva la caldura, maiaua sa creasca. (aprox 15 min). Cat asteptam ca maiaua sa creasca, topim untul si il punem deoparte sa se raceasca. Laptele caldut, este foarte important sa fie doar caldut si nu fierbinte, se amesteca cu zahar, coaja de lamaie, romul (2 dintre cele 4 sticlute) si zaharul vanilat (2 dintre cele 4 pliculete).

Acum ca maiaua a crescut, e momentul sa ne suflecam manecile si sa ne murdarim putin mainile. Facem o mica groapa in muntele de faina si adaugam, pe rand: ouale, maiaua crescuta, laptele in care am incorporat aromele. Turnam laptele caldut si aromatizat, putin cate putin peste compozitie si amestecam cu grija pana cand compozitia devine omogena. Framantam! Adaugam treptat untul si framantam pret de 15-20 min.

Vom alterna framantarea propriuzisa cu impaturirea aluatului aducand colturile spre mijloc si si apoi intorcandu-l pe partea cealalta si reluand procesul. Framantam pana cand tot untul este incorporat si coca nu se mai lipeste nici de maini nici de vas. Cand greul a trecut, acoperim vasul cu un prosop de bucatarie curat si il lasam sa creasca aproximativ 30 min.

Aluatul crescut obtinut se imparte in 18 bucati egale. Fiecare bucata de aluat se imparte la randul ei in 2 si se ruleaza in suluri subtiri pe care apoi le impletim si alcatuim opturile mucenicilor.

Opturile formate se aseaza in tava de copt pe care, in prealabil, am tapetat-o cu hartie de copt. Mai lasam mucenicii in tava sa se mai umfle putin in piele pret de 5-10 minute si apoi ii bagam in cuptor. Noi am facut 3 tavi, fiecare tava cu cate 6 mucenici. In 30-40 minute, cu un cuptor incins la 180 grade, ar trebui sa obtineti mucenici rumeniti si gata de imbaiere siropoasa.

Intr-un vas incapator preparati siropul: puneti cam 300 ml apa in care adaugati celelalte 2 plicuri de zahar vanilat, celelalte 2 sticlute de rom si 100 g zahar simplu. Se amesteca pana la dizolvare, apoi, rand pe rand, sunt scaldati mucenicii si apoi dati cu fata prin miere de albine si miez de nuca.

Se astern frumos pe un platou si de aici mai departe, Dumnezeu cu mila, ca nimeni n-o sa mai poata tine in frau gurile hulpave ce se vor asupri peste bietii mucenici. Si bine le vor face!

Sursa: wikipedia, cozonaculdolofan, crestinortodox.