Stema unei comune din Prahova a devenit atracţia zonei

Nu eşti gospodar adevărat dacă nu ai şi stemă proprie. Aşa gândesc zeci de primari, cărora Guvernul trebuie să le aprobe cererea. Unii nu mai aşteaptă însă acordul de la Bucureşti şi se pun pe treabă. Este şi cazul edilului din Blejoi, Prahova, care a împânzit comuna cu însemnele nobile de vreo câţiva ani: un brâu, o pană şi o liră de aur. 

• Surse Observator: Ilie Bolojan îi cere explicaţii lui Ciolacu, după scandalul declanşat de emisarul Sprînceană

• Comuna din Blejoi, Prahova, are o stemă cu un brâu, o pană şi o liră.

Noua stemă a comunei Blejoi se găseşte la tot pasul - pe steagurile din sensul giratoriu, la poarta Primăriei, pe pubele şi chiar pe maşina Primăriei.

Pana de aur face referire la scriitorii Radu Tudoran, născut Geo Bogza, şi Nicolae Bogza, fii ai comunei. Lira de aur face trimitere la compozitorul Constantin Dimitrescu, născut la Strâmbeni, autorul compoziţiei "Dans ţărănesc". Turnul crenelat semnifică faptul că localitatea are rang de comună. 

Încă din 2016 s-a dorit arborarea stemei, însă abia anul acesta a fost aprobată oficial şi de Guvern. Autorităţile locale nu au mai aşteptat să vină documentul şi au pus în practică măsura încă de acum câţiva ani: "A fost aprobată mai dinainte de către Comisia de denumiri a localităţii, a fost trimisă la Guvern. Au fost unele neconcordanţe, dar erau mai mult formalităţi, nu a ţinut de substanţă. Avea aproape toate aprobările, mai ţinea de formalităţi. Când trebuia să fie trimisă la Guvern, se schimba prefectul sau preşedintele de Consiliu Judeţean". 

Alegerea steagului sau a stemei unei localităţi nu este o treabă uşoară. Este nevoie de mai multe avize. 

În România există inclusiv steme cu inorogi

Ileana Căzan, Comisia de heraldică, Academia Română: Stema, odată elaborată, trece printr-o Comisie judeţeană de heraldică, apoi printr-un birou zonal. Sunt trei: Bucureşti, Iaşi şi Cluj. Şi, în final, este avizată de Comisia Naţională de Heraldică, de unde pleacă la Ministerul Dezvoltării şi este trecută printr-o procedură de verificare juridică a actelor. Şi, în final, este aprobată prin Hotărâre de Guvern. 

Arborarea a fost permisă începând din 2015 când, o lege specială explica foarte clar cum se procedează. După un an, din 2.861 de comune care şi-au dorit o stemă, doar 600 au primit aprobarea. Şi în prezent se mai primesc solicitări. Unele dintre ele sunt însoţite însă de desene copilăreşti.  

Ileana Căzan, Comisia de heraldică, Academia Română: Nu întotdeauna lucrurile merg foarte bine, din cauza asta sunt atâtea instanţe de avizare. O stemă care nu este aprobată prin Hotărâre de Guvern, nu poate fi folosită. 

Cele mai multe steme ale comunelor patriei sunt cu struguri, tractoare sau cruci. Altele, mai originale, au integrat chiar inorogi.