Analist politic, despre "marele risc" al unui eşec al coaliţiei PSD-PNL-USR-UDMR

Noul executiv intră la "dietă". Nu una foarte drastică însă, de la 18 ministere ajunge la maximum 16 şi ar trebui să aibă şi un număr mult mai mic de secretari de stat. Pentru moment, nu este foarte clar dacă Marcel Ciolacu va rămâne premier şi nici care va fi candidatul unic la prezidentiale susţinut de formaţiunile de dreapta. Pe lista scurtă sunt vehiculate cinci nume de candidaţi independenţi, însă liderii USR ar vrea să mizeze şi de această dată pe Elena Lasconi. 

• Cum şi-a falsificat un senator POT CV-ul: Paul Pintea are doar 10 clase, calificarea zidar și studii la "academia matrimonială"

Până atunci, însă, scandalul generat de apariţia de nicăieri a lui Călin Georgescu, pe sub radarul serviciilor de informatii, are primele efecte.

Camera Deputaţilor a limitat numărul de mandate ale şefilor serviciilor secrete la două, astfel încât să prevină eventualele abuzuri. Pe de altă parte, partidele pro-europene au puţină muniţie pe final de an. Joi, Consiliul JAI a dat undă verde aderării depline a ţării noastre în Spaţiul Sechengen, acela pe care Călin Georgescu îl numea "o ruşine". 

Iată câteva dintre cele mai importante declaraţii făcute pe subiect de Costin Ciobanu, analist politic

- Haideţi să ne uităm puţin la ce cred românii conform sondajelor de opinie. Un eurobarometru din octombrie-noiembrie arăta că 60% dntre români sunt nemulţumiţi de situaţia economică, 40%  spuneau că prioritatea Guvernului trebuie să fie să lupte împotriva costului inflaţiei.

- Avem doar 39% dintre români care au încredere în felul în care funcţionează democraţia. Ori acestea cred că sunt lucruri structurale, care nu pot fi rezolvate cu o simplă măsură.

- Politicienii încearcă să transmită un semnal aparent costisitor către public, să arate că Guvernarea nu ne doare doar pe noi, ci îi doare şi pe ei prin astfel de măsuri. Dar cred că este nevoie de mult mai mult pentru a-i face pe cei care au votat cu furie şi cu foarte multe griji în alegerile din 24 noiembrie şi din 1 decembrie.

- Este o deschidere, este o mână întinsă către electorat, însă cred că mai sunt foarte multe de făcut şi o să ne uităm, dacă această guvernare care se prefigurează, o guvernare de peste 65%, aparent o majoritate care poate schimba chiar si Constituţia, livrează mai mult decât stabilitatea care ne-a fost livrată după 2021. 

- În mod cert, acesta este un Guvern de mare coaliţie, este un Guvern rezultat al crizei politice prin care am trecut în alegerile din 24 noiembrie şi 1 decembrie. Riscul este ca acest Guvern să se transforme într-unul al crizelor de tot felul şi la câteva săptămâni, pentru că sunt patru partide care nu au foarte multe lucruri în comun.

- Vă reamintesc, cred că în ultimii 25 de ani, am avut o singură coaliţie care a funcţionat cât de cât, iar aceasta este coaliţia dintre PSD şi PNL şi am văzut cu ce efecte electorale acum câteva săptămâni.

- În acelaşi timp, care sunt tensiunile între PSD şi USR. USR s-a definit prin excelenţă ca un partid anti PSD. Am văzut cât de bine a funcţionat această coaliţie între PNL şi USR între 2020-2021. Prin această mare coaliţie a forţelor pro-democratice, practic, singura Opoziţie în Parlament este formată dintre partidele radicale de dreapta. Şi atunci, există o foarte mare presiune pentru aceste forţe politice să livreze rezultate într-un context în care oricum nu există foarte mare încredere în politicieni şi în forţele politice mainstream.

- Şi atunci, riscul este ca orice greşeşte guvernarea să se contorizeze la partidele radicale de dreapta. Marele risc este ca această guvernare să se transforme într-un referendum asupra lucrurilor pe care noi le dezbatem în legătură cu această coaliţie. Dacă spunem că această coaliţie este pro democraţie şi pro europeană, dacă această coaliţie eşuează.

- Pentru că acest lucru arată foarte similar cu ceea ce s-a întâmplat de exemplu în Republica Moldova, unde am avut coaliţii pentru integrare europeană, iar cum aceste coaliţii au fost afectate de proastă guvernare şi corupţie, atunci acest lucru s-a reflectat şi asupra ideilor de integrare europeană.

- Deci, trebuie să fim foarte atenţi atunci când nu există o alternativă democratică în Opoziţia din Parlament. Acesta este marele risc, este o foarte mare presiune pe această coaliţie atunci când se formează, să livreze rezultate. Şi, din păcate, ştim cu toţii că orice guvernare eroadează şi riscul e să ne trezim cu crize politice la şase luni, un an, în funcţie de cum evoluează lucrurile.

- Nu neapărat să mergem într-un scenariu bulgăresc în care avem alegeri anticipate la şase lui, dar într-un scenariu în care la şase luni - un an să ne trezim cu schimbări de majorităţi parlamentare, în care rolul preşedintelui în desemnarea prim-miniştri şi în formarea unor majorităţi să fie esenţială.

- Vă aduc aminte că în Parlamentul României se întâmplă foarte des ca parlamentarii să schimbe tabere politice. Am văzut schimbări de guvernare în 2009-2010, partide care nu au fost validate în alegeri, dar care s-au format în interiorul Parlamentului. Deci, nu m-aş uita atât de tare la riscul alegerilor anticipate, dar s-ar putea să avem instabilitate politică generată de capacitatea de a livra rezultate din partea guvernării, care e în general o problemă pentru orice guvernare din România. 

- Depinde foarte tare şi de calendarul electoral pe care îl vom avea. Totuşi, preşedintele nu are doar rolul de a desemna candidatul de prim-ministru, ci poate să facă numiri extrem de importante în statul român. Este vorba despre SRI, trecem totuşi printr-o criză în care şi Serviciile Române de Informaţii au fost implicate, nu avem de un an şi jumătate un şef la SRI.

- În acelaşi timp, anul viitor va trebui să numească la Curtea Constituţională un judecător, numiri de făcut în zona de Justiţie, chestiuni care ţin de politica externă şi de apărare. Sunt totuşi lucruri pe care preşedintele trebuie să se manifeste nu doar în raport cu ceea ce face Guvernul. Va trebui să meargă la Consiliul European.

- Nu aş spune că este un preşedinte emasculat, iar faptul că aveam această mare coaliţie s-ar putea până la urmă să îi dea şi mai multă putere în a gestiona relaţia dintre aceste partide pentru că nu există o cultură foarte solidă de a gestiona astfel de relaţii de putere în interiorul Coaliţiei.

- Vom vedea şi ce rol îşi asumă preşedintele pentru că nu putem să ne uităm la alegerile prezidenţiale fără să ne gândim la ceea ce se întâmplă în aceste zile. Cadidatul de prim-ministru, ceea ce se discută despre guvernare este partea înţelegerii mai largi care se prefigurează în aceste zile pentru că e foarte greu de crezut că cei care vor intra la guvernare vor fi implicaţi direct în alegerile prezidenţiale.

- Am văzut cu toţii care au fost consecinţele disputei dintre PSD şi PNL în alegerile prezidenţiale prin care am trecut şi atunci trebuie oarecum pusă la adăpost guvernarea de campania pentru prezidenţiale, atât cât este posibil, pentru că nu este uşor. 

Interviul integral poate fi urmărit în materialul video de mai sus.