Expertă în Orientul Mijlociu: Netanyahu vrea să arate că Iranul trebuie anihilat în niciun alt fel decât prin război

Iranul a lansat un atac masiv asupra Israelului, în care a folosit aproape 200 de rachete balistice! Acestea au parcurs distanţa dintre Iran şi Israel în circa 15 minute, sunt deci rapide, zboară la o altitudine mult mai mare decât proiectilele de artilierie, ceea ce le face mai greu de interceptat, au o rază mult mai lungă de acţiune şi lovesc ţintele cu mare viteză. Atacul vine ca răspuns la uciderea şeicului Nasrallah, care a fost liderul suprem al grupării Hezbollah pentru mai bine de trei decenii, şi în contextul atacului cu pagere şi walkietalki-uri din Liban respectiv al raidurilor aeriene şi invaziei terestre de tip comando de acolo. Iar noi am analizat întreaga situaţie alături de Ioana Bercean, analist politic şi expertă în Orientul Mijlociu.

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Oficialii iranieni spun că această replică e un răspuns legitim la acţiunile teroriste ale Israelului şi că dacă IDF-ul va îndrăzni să atace Iranul la rândul său, o nouă rundă de represalii dinspre Teheran va fi zdrobitoare. Israelul şi SUA au avertizat deja că acest atac va avea urmări extrem de grave pentru regimul iranian. În urmă cu puţin timp a venit şi prima reacţie a lui Benjamin Netanyahu. "Iranul a făcut o mare greşeală în această seară şi va plăti pentru ea", a punctat acesta. 

Gărzile revoluţionare din Iran spun că atacul a vizat trei baze militare. Conducerea IDF a transmis că cea mai mare parte a proiectilelor a fost distrusă, însă unele rachete au căzut în centrul şi în sudul ţării. Deci, au existat aşa numite zone de impact, rachete iraniene au ajuns pe teritoriul israelian, ceea ce e fără precedent într-un atac direct. 

O filmare verificată de NYT arată un crater într-o şcoală din Israel. Nu au existat victime, doar două persoane au fost rănite uşor de şrapnel, transmit medicii din Israel. În urma ploii de bombe, Israelul, Irakul şi Iordania şi-au închis spaţiile aeriene pentru câteva ore. 

Preşedintele Joe Biden a cerut armatei să ajute defensiva Israelului, a transmis Casa Albă, în timp ce trei oficiali ai Pentagonului au declarat pentru Washington Post că rachetele balistice ale Teheranului nu au vizat trupele americane din Orientul Mijlociu. SUA şi Iordania au ajutat la interceptarea rachetelor trimise de Iran. Anterior, cei de la Hezbollah au lansat o salvă de rachete Fadi-4 asupra unei baze aeriene din Tel Aviv, dar toate au fost interceptate. 

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Ioana Bercean, analist politic şi expertă în Orientul Mijlociu. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite:

- Vedem, în general, declaraţii standard raportate la aceste atacuri. Dacă ne uităm puţin, la conferinţele de presă, am sesizat acolo o uşoară discrepanţă sau haideţi să spunem că strategia Statelor Unite vizavi de o posibilă continuare a acestui început de conflict sau război regional poate încă nu este definitivată, desenată.

- Desigur că orice atac asupra Israelului, indiferent de cine comite atacul, Statele Unite vor fi mereu acolo pentru că este deja o tradiţie şi, până la urmă, această relaţie dintre Israel şi Statele Unite este extrem de privilegiată. 

- Pentru Administraţia Biden nu este deloc un moment plăcut pentru că se află în cursă prezidenţială, în campanie electorală. Am văzut, ulterior, şi declaraţiile făcute de staff-ul de campanie al lui Donald Trump şi cele făcute chiar şi de Donald Trump, în mod direct, şi acolo este deja o bătălie dintr-aceasta, ideologică. Donald Trump acuză administraţia Biden şi pe Kamala Harris că nu acţionează, că nu fac ceea ce trebuie şi că dacă el va fi preşedinte, cu siguranţă va lua acţiuni punitive foarte complexe şi grave asupra Iranului.

- Puterea de convingere pe care Statele Unite o avea în anii precedenţi asupra guvernului israelian sau asupra premierului Netanyahu s-a diminuat, într-adevăr, şi s-a diminuat în procente absolut remarcabile, cel puţin în ultimele luni. Ne amintim cu toţii de toate acele turnee diplomatice efectuate de Antony Blinken, secretarul de stat, în încercarea de a obţine un acord de încheiere a focului şi a ostilităţilor din Fâşia Gaza, de eliberare a ostaticilor, de aducere a Israelului la masa negocierilor. Sigur, era destul de complicat pentru că aveam de a face cu o organizaţie teroristă şi cu un stat care a fost atacat.

- Ascendentul pe care Statele Unite îl are asupra Israelului este, în acest moment, aproape nul, iar tot ceea ce se întâmplă acum, toate aceste trepte înspre escaladarea conflictului care a plecat din Fâşia Gaza şi apoi s-a mutat înspre Liban şi acum sigur au produs tot acel şir de ucideri al liderilor Hamas, Hezbollah, etc. oferă posibilitatea lui Benjamin Netanyahu de a folosi această fereastră de oportunitate de dinaintea alegerilor din Statele Unite pentru a demonstra că, de fapt, Iranul este inamicul numărul 1 în zonă, pentru a demonstra lumii întregi că Iranul trebuie anihilat în niciun alt fel decât prin război, pentru că toate sancţiunile impuse încă din 1979 încoace nu au afectat capacitatea iraniană de a-şi finanţa grupările acestea regionale prin care acţionează în Irak, în Yemen, în Siria, în Liban şi nu numai, iar singura metodă de a anihila Iranul este desigur războiul.

- Această fereastră de oportunitate pe care o are Benjamin Netanyahu este prima din ultimii 20 de ani şi nu intenţionează să o rateze pentru că, de exemplu, suntem la aproape un an de la iniţierea războiului din Fâşia Gaza şi războiul încă nu este încheiat. Scopurile declarate iniţial încă nu au fost atinse. Mai avem încă 101 ostatici care sunt încă în captivitate, sunt prizonierii teroriştilor de la Hamas. Nu avem o eliminare totală a Hamas, aşa cum se anunţa că se va întâmpla în octombrie anul trecut. Iar acum Israelul se mută într-un alt război, după acele bombardamente asupra Libanului, asupra Beirutului. Acum sunt documentate şi aceste intrări ale unor trupe israeliene în sudul Libanului. Se deschide, iată, un al doilea front

- Nu ar fi prima tentativă israeliană de a distruge facilităţile nucleare militare ale Iranului. Rămâne de văzut dacă se va întâmpla cu adevărat şi dacă răspunsul la atacul Iranului va fi o escaladare sau un răspuns supraproporţional şi în ce fel va răspunde. 

- Iranul a atacat mult mai grav, mult mai puternic, cu nişte rachete puţin mai sofisticate, fără a anunţat înainte, cum se spune că s-a discutat cu Federaţia Rusă şi cu Statele Unite, dar asta rămâne de verificat. 

- Orice tentativă sau orice gest care va fi mai puternic decât cel anterior, un contrarăspuns mai puternic decât răspunsul va duce la o escaladare, dar trebuie să înţelegem un lucru. Niciun război în Orientul Mijlociu nu este limitat, aşa cum s-a discutat anterior. Dacă ajungem în situaţia în care am avea un război direct, între Iran şi Israel, trebuie să înţelegem că dincolo de faptul că ar intra sau nu ar intra Statele Unite în război, întreaga regiune va fi afectată în mod dramatic şi nici Iranul şi nici Israelul nu vor mai fi aceleaşi şi nu vor ieşi bine dintr-o astfel de confruntare.