Istoric, despre "Reţeaua Geţilor", legăturile lui Călin Georgescu cu Rusia şi anularea alegerilor: "Ce altă dovadă mai căutăm?"
Şase bărbaţi acuzaţi de trădare au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie, din cauză că ar fi plănuit să pună mâna pe putere cu ajutorul Rusiei, să scoată România din NATO şi să-i schimbe numele în Geţia. O lovitura de stat, care sa schimbe ordinea constituţionala şi să alinieze România cu Rusia, China şi chiar Iran. Noi am analizat întreaga situaţie alături Mădălin Hodor, istoric şi membru CNSAS.
De Marius Pancu la 07.03.2025, 14:02
Serviciul Român de Informaţii a dezvăluit că membrii grupării se întâlneau, în secret, cu cei doi diplomaţi ruşi expulzaţi de urgenţă din ţară. Unul dintre cei declaraţi persona non grata apărea şi în dosarul lui Călin Georgescu, pentru că pe el îl sunase la ambasada Rusiei apropiatul prezidenţiabilului, Marian Motocu, cel căruia Georgescu i se confesa că are un plan pe care nu-l ştie încă nimeni.
Inculpaţii reţinuţi apăreau şi în fotografii de la evenimente oficiale ale Ambasadei Rusiei în Bucureşti. Suspect în dosar este şi un general în rezervă în vârstă de 101 ani. Radu Theodoru nu şi-a ascuns niciodată sentimentul de admiraţie faţă de Moscova şi de conducătorii legionarilor, dar nici antisemitismul feroce. E printre membri originari ai Partidului România Mare, al lui Vadim Tudor şi nu şi-a ascuns susţinerea pentru actualul prezidenţiabil Călin Georgescu. Ba mai mult, cei doi au postat mesaje aproape identice: în noaptea de 5 spre 6 martie Călin Goergescu le cerea fanilor să îl susţină şi fizic nu doar cu like-uri pentru că e o luptă care nu se poate câştiga din spatele ecranelor, iar în dimineaţa de 6 martie, Theodoru scria "trebuie fizic să fim alături, să ne manifestăm cu forţa prezenţa".
Noi am analizat întreaga situaţie alături de istoricul Mădălin Hodor
Marius Pancu: O parte a societăţii deja aruncă în derizoriu ce s-a întâmplat acolo, pentru că se uită la vârsta 101 a acestui general în rezervă şi se gândesc că nu au avut nimic mai bun de făcut decât să ancheteze un bătrânel. Care e relevanţa unui astfel de personaj într-un astfel de grup?
Mădălin Hodor: Într-adevăr, am văzut şi eu reacţiile despre care vorbiţi dumneavoastră şi foarte multă lume a reacţionat în acest fel. E vorba despre un veteran de război, un domn care are o vârstă venerabilă şi cumva lucrul acesta a determinat puţin ducerea în derizoriu a acestei situaţii, însă, eu cred că ce s-a întâmplat este un lucru extrem de serios, este o consecinţă deja a unor acţiuni care au început acum câteva zile. Vedeţi că suntem într-o dinamică în care practic există şi de-o parte şi de alta reacţii, lovituri. Adică, în România se produc percheziţii, arestări, ounerea sub învinuire din partea Federaţiei Ruse, vin declaraţii ale Serviciilor de Intelligence, România expulzează ofiţeri ruşi de la ambasadă. Cel mai probabil vom vedea zilele următoare şi o reacţie a Moscovei. Probabil vor fi expulzaţi în regim de reciprocitate şi diplomaţi români de la Ambasada României la Moscova.
Eu am formulat acum câteva zile explicit faptul că în România în această perioadă s-a încercat o lovitură de stat în forţă, prin intermediul iniţial a acelei încercări de a-l promova pe Călin Georgescu ca preşedinte al României într-o variantă electorală prin care s-au fraudat alegerile şi s-a procedat la o secvenţă de război hibrid, prin care s-a încercat ca el să fie impus ca preşedinte şi ulterior, pentru că acest plan nu a reuşit, s-a vizat activarea unor măsuri de forţă în care aceste grupări, inclusiv gruparea aceasta a cărei imagine este venerabilul general de 101 urmau să participe.
Sigur că foarte mulţi sunt tentaţi să ducă în derizoriu lucrul acesta, însă există şi o parte extrem de serioasă. Faptul că aceste organizaţii aveau nişte idei să le spunem excentrice şi posibilităţi probabil limitate dacă le luăm separat. Nu înseamnă că ele, într-un context din acesta, în care ne trezim astăzi, coalizat în jurul acestui pericol politic, Călin Georgescu, cu sprijinul unor formaţiuni politice deja intrate în Parlament nu ar fi reuşit să provoace cel puţin dezordine publică, nu ar fi reuşit să provoace o lovitură în forţă împotriva statului român.
Marius Pancu: Cum au dospit toate grupurile ăstea în penumbra ochiului autorităţilor şi a fost nevoie să trecem prin momentul ăsta abrupt al alegerilor ca să-şi dea seama că ele există?
Mădălin Hodor: O altă întrebare pe care am văzut-o astăzi şi eu înţeleg acelaşi lucru, în aceeaşi direcţie se îndreaptă şi sensul întrebării dumneavoastră este de ce nu am ştiut de lucrurile astea mai devreme şi de ce abia acum există o reacţie la aceste grupări? Răspunsul meu este: da, există! Ele au existat de multă vreme. Sunt multe astfel de organizaţii. Ele au fost monitorizate de autorităţi, însă eu cred că nu au fost considerate până în acest moment că ar avea şi forţă să pună în aplicare aceste planuri. Cred că abia în acest moment, când au găsit acest vehicul politic în persoana domnului Georgescu, au găsit şi spijinul logistic din partea serviciilor de Intelligence ruse care pur şi simplu au decis că acesta este momentul să aplice această lovitură. Abia acum ele au fost considerate ca fiind un pericol real la adresa siguranţei naţionale a României şi în consecinţă, de aceea s-a acţionat acum şi nu mai devreme.
Marius Pancu: Au fost legitimate de instituţii ale statului? Au fost potenţate de instituţii ale statului? Au fost clocite de instituţii ale statului?
Mădălin Hodor: Da, înţeleg întrebarea dumneavoastră şi este o întrebare bună pentru că, de fapt, acolo ar trebui să ne uităm cu atenţie. Eu nu cred că ele au fost în vreun fel girate de insituţii ale statului, însă există o problemă în ceea ce priveşte establishmentul românesc, o lipsă de poziţionare legată de anumite astfel de organizaţii. Ele nu sunt neapărat clocite, dar nu sunt nici chirurgical îndepărtate de respectivele insituţii.
Este o zonă în care mă uitam şi la scandalul legat de acea scrisoare de felicitare trimisă de ministrul Apărării către respectivul domn. Ministrul a făcut un gest pur administrativ, aşa se procedează, nu este ceva excepţional. Ministrul nu a verificat cui a trimis această scrisoare. Din punctul lui de vedere era un veteran al Armatei Române, altcineva trebuia să verifice, să vadă că acest domn face anumite declaraţii, are o anumită activitate şi să atenţioneze pe ministru. Ori lucrul ăsta nu s-a întâmplat şi este o vulenerabilitate a instituţiilor din România pentru că nu există acest awareness din partea instituţiilor, o politică instituţională administrativă în care să te uiţi cu atenţie ce oameni girezi, cu cine te duci la întâlniri, unde te duci şi organizezi tot felul de ceremonii, pe cine chemi la ceremoniile respective. Lucrurile acestea, în lumea civilizată, în lumea occidentală sunt foarte, foarte atent făcute.
De aceea, în România avem primari care instalează statui ale unor extremişti în oraşele lor, autorităţi care votează străzile cu numele unor foşi lideri legionari, avem instituţii care trimit decoraţii la oameni care spun că România ar trebui să dispară. Chestiunile acestea bineinţeles că afectează imaginea statului român şi promovează această suspiciune din partea publicului, că într-un fel sau altul, statul român îi girează pe aceşti oameni. Sau există instituţii care cumva îi sprijină într-un fel sau altul. Eu ştiu că în realitate lucrul ăsta nu e aşa, dar asta e percepţia,
Marius Pancu: După ce am văzut în ultimele zile, mai e legitimă nedumerirea unei alte părţi a societăţii, inclusiv din rândurile pro-europenilor care spuneau că nu sunt suficiente dovezi care să arate că ce s-a întâmplat cu anularea alegerilor a fost un act democratic întemeiat?
Mădălin Hodor: Eu cred că nu mai există. Eu nu am avut acest dubiu din primul moment pentru că am văzut acele documente. Nu mi se pare. Unii oameni aleg să susţină în continuare că nu există dovezi. Dovezile sunt ample, inclusiv astăzi a fost o decizie la CEDO care e foarte clară legată de anularea alegerilor, nu trebuie neapărat să cauţi o dovadă, un A4 pe care să scrie că domnul Georgescu este sprijinit de Serviciile de Informaţii Ruse sau nu, ci să citeşti hotărârea CEDO care spune că hotărârea Curţii Constituţionale a fost legitimă. Ce altă dovadă mai căutăm?
