Un ONG a dat în judecată SRI, SIE, MAI, STS și Administrația Prezidențială pentru desecretizarea documentelor CSAT

Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP) a dat în judecată SRI, SIE, MAI - DGIPI, STS și Administrația Prezidențială pentru desecretizarea rapoartelor din CSAT. Dosarul este la Curtea de Apel București iar miercuri de la ora 15:00 este termen de judecată.

• Globurile de Aur 2025. Sebastian Stan, desemnat cel mai bun actor pentru rolul din "A Different Man": "România, te iubesc!" Lista completă a câştigătorilor

Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP), a dat în judecată SRI, SIE, MAI - DGIPI, STS și Administrația Prezidențială pentru pentru că au desecretizat documentele din CSAT privind campania sa electorală, care au dus la anularea alegerilor. În dosarul deschis pe 6 decembrie la Curtea de Apel București, reclamantul este un ONG, Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP). Practic sunt contestate documentele serviciilor secrete cu privire la campania sa electorală pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, care au fost desecretizate de CSAT pe 4 decembrie.

"În cererea de chemare în judecată am arătat că documentele pentru care am solicitat suspendarea sunt acte administrative emise cu exces de putere, instituțiile emitente acționând cu scopul clar de a influența voința alegătorilor și implicit rezultatul alegerilor pentru funcția de președinte al României, nefiind acte legal emise în exercitarea competentei de apărare în domeniul securității naționale. Cererea a fost introdusă înainte de a interveni decizia și comunicatul Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor. Este de notorietate și a putut fi constatat de către întreaga opinie publică faptul că există o veritabilă acțiune și curent instituțional îndreptat exclusiv împotriva unuia dintre candidați și care constituie totodată o veritabilă ingerință în libertatea de exprimare și de a comunica și transmite idei în spațiul public și mai ales în mediul online. Considerăm că aceste documente trebuiau emise și ulterior declasificate și prezentate opiniei publice după alegeri și doar dacă acestea cuprindeau o analiză obiectivă și imparțială asupra tuturor candidaților, inclusiv o analiză a practicii unor instituții și mass media. De asemenea, în timpul campaniei electorale au fost constatate derapaje semnificative ale mai multor instituții fundamentale, inclusiv instituții autonome cu caracter reprezentativ, iar APALP a acționat pentru a supune aceste acte controlului de legalitate al instanțelor judecătorești.  Fiind conștienți că subiectul este deosebit de sensibil, dar și de o mare importanță pentru România, avem așteptarea legitimă ca instanțele de judecată să verifice într-un mod profesional, adecvat și cu celeritate modalitatea în care în special serviciile și structurile de informații cu atribuții în domeniul siguranței securității și protecției naționale, a democrației și statului de drept și-au îndeplinit atribuțiile într-un mod democratic și apolitic", a transmis preşedintele APALP, Cătălin Georgescu. 

Ulterior acesta a precizat că nu există relații de rudenie sau de altă natură cu niciunul dintre candidații la funcția de președinte al României, nu există legături de familie nici cu soțul doamnei Lasconi, al cărui nume este Cătălin Georgescu, nici cu domnul Călin Georgescu iar cererea a fost introdusă înainte de decizia și comunicatul Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor.

Desecretizarea CSAT

Reamintim, CSAT a desecretizat pe 4 decembrie informaţiile primite de la SRI, SIE şi MAI cu privire la campania electorală derulată de Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale. Astfel, informaţiile prezentate de SRI, SIE şi MAI indică faptul că finanţarea campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok s-a ridicat la un milion de euro, că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.

De asemenea, MAI spune că unii dintre susţinătorii lui Georgescu, implicaţi în promovarea şi cumpărarea de voturi, sunt exponenţi ai mediilor extremiste de dreapta, infracţionale şi ai cultelor religioase, implicate anterior în promovarea unor narative proruse, antisemite, anti-NATO sau împotriva Ucrainei, dând ca exemplu pe liderul unui clan.