Parchetul General depune plângere după ce CSM a decis că a fost afectată independenţa şi imparţialitatea judecătorilor din Dosarul Colectiv

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunţă că a formulat, marţi, plângere prealabilă împotriva Hotărârii nr. 825 din 29 iunie 2021 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a constatat că a fost afectată independenţa şi imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, învestiţi cu soluţionarea dosarului „Colectiv”, şi a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cererii de recuzare formulate de Direcţia Naţională Anticorupţie.

• ANIMAŢIE. Navă scufundată în Marea Neagră: Supravieţuitorii au fost recuperaţi de echipajele unor vase comerciale; sunt aduşi în portul Constanţa. Trei marinari, daţi dispăruţi

”Formularea plângerii este determinată de faptul că hotărârea criticată cuprinde o analiză a legalităţii cererii de recuzare formulate de procurorul de şedinţă din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, or, o astfel de examinare nu poate fi realizată decât în procedura reglementată de art. 68 din Codul de procedură penală”, a transmis, marţi, Parchetul General, într-un comunicat de presă.  

Potrivit sursei citate, în Hotărârea nr. 825/2021, ”analiza referitoare la afectarea independenţei şi imparţialităţii vizează numai critica din memoriul procurorului privind schimbarea încadrării juridice, explicată prin aceea că instanţa de apel a respectat dispoziţiile Deciziei nr.250/2019 a Curţii Constituţionale”.   

”Cererea de recuzare centrează criticile pe punerea în discuţie a aplicării directe a Convenţiei europene a drepturilor omului, aspect care nu are legătură cu schimbarea încadrării juridice. În consecinţă, concluzia Secţiei pentru judecători nu s-a bazat pe identificarea problemei reale din cererea de recuzare”, arată Parchetul General.  

Potrivit procurorilor, în cuprinsul Hotărârii nr. 825/2021, Secţia pentru judecători a arătat că, ”prin cererea de recuzare formulată, procurorul a nesocotit vădit limitele fireşti ale unui astfel de demers procedural, în condiţiile în care dispoziţiile legale prevăd posibilitatea instanţei de judecată de a dispune schimbarea încadrării juridice, fapt ce implică şi punerea în discuţie a acestei măsuri”.  

”Contrar celor reţinute în hotărârea sus-menţionată, considerăm că prin cererea de recuzare nu au fost criticate toate aspectele puse în discuţie de către instanţa de apel, ci doar acele chestiuni punctuale care, în opinia procurorului de şedinţă, excedează instituţiei juridice prevăzute de art. 386 din Codul de procedură penală. Extragerea doar a două pasaje din motivarea expusă de procurorul de şedinţă a condus la o analiză trunchiată a argumentaţiei sale şi la pronunţarea unei hotărâri nelegale. Din modul în care a fost redactată şi motivată cererea de recuzare, reiese cu claritate că exact conceptul de independenţă şi cel de imparţialitate sunt elementele a căror respectare a încercat s-o asigure procurorul de şedinţă. Faptul că cererea sa a fost respinsă nu înseamnă că a fost formulată tendenţios, ci că au fost interpretate diferit criteriile de analiză obiective şi subiective, de completul învestit cu soluţionarea acesteia”, a mai transmis instituţia.  

Parchetul General consideră că, ”a considera că exercitarea unui drept consacrat legislativ s-a realizat abuziv, fără a se face nici măcar o singură referire la cele două elemente invocate de procuror, reprezintă un motiv de nelegalitate a hotărârii Secţiei pentru judecători”.  

”În acelaşi context, este nejustificat a considera că demersul procurorului a constituit „unul dintre factorii declanşatori ai campaniei de presă împotriva judecătorilor” şi „a contribuit în mod decisiv la denigrarea lor”, în condiţiile în care este de notorietate că această cauză a fost intens mediatizată încă de la data faptelor. Conduitele reţinute ca reprezentând încălcarea independenţei („a avut reprezentarea consecinţelor...”, „a determinat amplificarea reacţiei mass-media”) depăşesc examinarea unei forme de răspundere sui-generis aşa cum este procedura art. 30 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, întrucât şi această procedură trebuie bazată pe responsabilitate personală”, se mai arată în comunicat.  

Totodată, potrivit Parchetului General, ”aprecierile din cuprinsul hotărârii, referitoare la pregătirea profesională a procurorului de şedinţă şi la măsurile ce se impun din perspectiva carierei sale (revocarea sa din funcţia de procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie), depăşesc limitele competenţei Secţiei pentru judecători, care, potrivit art. 40 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, nu este îndreptăţită să facă astfel de evaluări privind cariera  procurorilor”.  

Decizia luată de CSM cu privire la Dosarul Colectiv

În 29 iunie, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a discutat sesizarea preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii vizând apărarea independenţei şi imparţialităţii unor judecători din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

”Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că a fost afectată independenţa şi imparţialitatea judecătorilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti învestiţi cu soluţionarea dosarului “Colectiv” şi a judecătorilor învestiţi cu soluţionarea cererii de recuzare formulate de DNA în cauză. (unanimitatea voturilor valabil exprimate - 5 Da, 4 Nule)”, a fost decizia magistraţilor. 

Sursa: News.ro