Viorel Hrebenciuc va fi eliberat din închisoare. Fostul lider al PSD era condamnat în dosarul Giga TV

Viorel Hrebenciuc va fi eliberat din închisoare, după mai puțin de un an de la sentința dată de judecătorii Curții de Apel București. În septembrie 2021, fostul lider al PSD și fosta șefă a CNA, Laura Georgescu, au fost condamnați la pedepse cu executare pentru fapte de corupție. Decizia de eliberare a fost luată de magistrații de la Tribunalul Ilfov.

• China îi dă replica lui Trump. Anunţă tarife vamale de 34% la toate produsele americane începând cu 10 aprilie

Pe 14 septembrie 2021 Viorel Hrebenciuc a fost condamnat definitiv la 3 ani cu executare, Gheorghe Ştefan la 4 ani şi 6 luni, iar Laura Georgescu la patru ani şi 4 luni, în dosarul Giga. Narcisa Iorga a primit 3 ani de închisoare, dar cu suspendare.

Viorel Hrebenciuc a fost ridicat de acasă de poliţişti, la momentul respectiv, în timp ce fostul primar Gheorghe Ştefan s-a predat singur la penitenciarul din Bacău, fiind cel mai apropiat de domiciliu.  

Soluția pe scurt: Cu majoritate: În baza art. 425 ind.1 alin.7 pct. 2 lit. a din codul de procedură penală, raportat la art. 587 din codul de procedură penală, admite contestaţia declarată de condamnatul HREBENCIUC VIOREL, împotriva sentinţei penale nr. 941 din 29.04.2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. 9304/4/2022. Desfiinţează sentinţa penală contestată şi rejudecând cauza: În baza art. 587 din codul de procedură penală raportat la art. 60 alin. 2 cod penal vechi, admite propunerea privind pe petentul condamnat HREBENCIUC VIOREL,(date), aflat în stare de deţinere în Penitenciarului Jilava Bucureşti. Dispune liberarea condiţionată a contestatorului condamnat HREBENCIUC VIOREL, de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 78/2022 emis de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia I Penală, în baza sentinţei penale nr. 64/2022, prin care i s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare. Dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului HREBENCIUC VIOREL, dacă nu este arestat în altă cauză. Atrage atenţia contestatorului condamnat HREBENCIUC VIOREL asupra dispoziţiilor art. 61 cod penal vechi, privind revocarea liberării condiţionate. În baza art. 275 alin. 3 din codul de procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată prin punerea hotărârii la dispozi?ia persoanei condamnate și procurorului prin mijlocirea grefei instanței, azi, 6.07.2022. OPINIE SEPARATĂ, În baza art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b C.pr.pen. raportat la art. 587 alin. 3 C.pr.pen., respinge ca nefondată contestaţia formulată de condamnatul HREBENCIUC VIOREL, (date), aflat în stare de deţinere în Penitenciarului Jilava Bucureşti, împotriva sentinţei penale nr. 941 din 29.04.2022, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. 9304/4/2022. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în cuantum de 200 lei. Definitivă. Pronunţată prin punerea hotărârii la dispoziția persoanei condamnate și procurorului prin mijlocirea grefei instanței, azi, 6.07.2022. 

De ce a fost condamnat Viorel Hrebenciuc

În iulie 2015, fosta şefă a CNA Laura Georgescu, fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan, şi Narcisa Iorga, fost membru CNA, au fost trimişi în judecată de DNA pentru fapte de corupţie. Laura Georgescu a fost acuzată de abuz în serviciu şi instigarea la fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar Viorel Hrebenciuc a fost trimis în judecată pentru folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un partid.

Gheorghe Ştefan, care controla postul de televiziune Giga TV, şi Narcisa Iorga, membru CNA la data faptei, au fost deferiţi justiţiei pentru instigare la folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un partid.

Potrivit DNA, în data de 17 septembrie 2013, la propunerea Laurei Georgescu, CNA a decis cu o majoritate de 7 la 4 (11 membri prezenţi), retragerea licenţei audiovizuale pentru postul Giga TV, controlat de Gheorghe Ştefan.

În consecinţă, a fost emisă Decizia 483/2013, în care, după o elaborată expunere de motive şi consideraţii de natură tehnică, s-a hotărât că respectivul post tv a încălcat dispoziţiile art.57 alin.1 lit. b teza 2 din Legea nr. 504/ 2002 a audiovizualului, în sensul că a încetat să difuzeze serviciul de programe pentru care i s-a acordat licenţa audiovizuală mai mult de 96 de ore, pentru orice motive imputabile titularului, singura sancţiune prevăzută de lege într-o asemenea situaţie fiind retragerea licenţei.

"Ulterior, Narcisa Iorga l-a îndrumat pe Gheorghe Ştefan să apeleze la cunoştinţele sale din mediul politic, pentru a influenţa votul pe care ceilalţi membri ai CNA urmau să îl dea cu privire la contestaţia pe care postul TV respectiv intenţiona să o formuleze. În acest context, Narcisa Iorga a precizat pe cine anume dintre oamenii politici trebuie să îi acceseze şi capaciteze, pentru ca aceştia, la rândul lor, să îi influenţeze pe membrii CNA asupra cărora puteau să îşi exercite influenţa şi autoritatea. Printre oamenii politici nominalizaţi de Narcisa Iorga, s-a numărat şi fostul parlamentar Viorel Hrebenciuc. Ca urmare a indicaţiilor primite, Ştefan i-a solicitat sprijin lui Hrebenciuc, astfel încât acesta să se implice nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a determina funcţionari din CNA ca instituţia să revină asupra deciziei prin care a fost retrasă licenţa pentru postul de televiziune respectiv", susţin procurorii.

Conform DNA, în urma solicitării făcute de reprezentantul postului tv, Viorel Hrebenciuc s-a implicat nemijlocit în realizarea de demersuri pentru a o determina pe Laura Georgescu ca instituţia pe care o conducea să revină asupra deciziei, folosindu-se de influenţa şi autoritatea pe care le deţinea, în calitatea sa de membru al structurilor de conducere din partidul din care face parte.

"Ca urmare a acestor acţiuni, după numai două săptămâni, la 1 octombrie 2013, s-a emis o altă decizie, nr. 514/ 2013, prin care s-a revocat decizia anterioară (6 voturi pentru şi 4 voturi împotrivă, din 10 membri prezenţi), precizându-se doar că argumentele conţinute în contestaţia depusă de postul de televiziune sancţionat au fost admise, fără a se mai realiza o analiză tehnică sau să se ţină cont dacă există un punct de vedere al specialiştilor din cadrul CNA, care să constate dacă susţinerile din contestaţie sunt temeinice şi legale. Prin acţiunea sa, Laura Georgescu a contribuit la cauzarea unei tulburări însemnate a activităţii CNA, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu şi încălcarea dispoziţiilor legale din domeniul audiovizual, ceea ce a permis funcţionarea, în continuare, a unui post de televiziune căruia îi fusese retrasă în mod corect licenţa", explică procurorii.

Ei susţin că astfel au fost afectaţi implicit şi ceilalţi operatori de televiziune, atât sub aspectul concurenţei neloiale, cât şi al încrederii în corectitudinea desfăşurării activităţii de către singurul organism abilitat să monitorizeze domeniul audiovizual şi să aplice legislaţia specifică.

De asemenea, DNA arată că, în perioada 2013 - 2014, Laura Georgescu a fost cea care a instigat la întocmirea a 25 de sesizări cu date nereale, în vederea înregistrării unor lucrări ce au intrat în analiza plenului CNA şi care au fost soluţionate prin sancţionarea a 11 posturi de televiziune.

"În acest sens, în perioada respectivă, preşedinta CNA a impus mai multor funcţionari din cadrul instituţiei pe care o conduce, să întocmească sesizări ce conţin date nereale, iar ulterior a susţinut respectivele sesizări false, prin demararea unor proceduri administrative care au avut ca finalitate sancţionarea celor 11 posturi tv, unele dintre acestea fiind sancţionate de mai multe ori. În unele cazuri, sesizarea a fost redactată şi înregistrată înainte ca emisiunea reclamată să fi avut loc", au mai reţinut anchetatorii.

Conform DNA, în cazul unuia dintre posturile tv sancţionate, la momentul analizării cererii de prelungire a licenţei, în cursul anului 2014, contrar metodologiei de până la acel moment, din dispoziţia Laurei Georgescu, la dosarul constituit au fost anexate mai multe sesizări false, anterioare acelui moment şi care deja fuseseră soluţionate prin sancţionarea cu amendă, ceea ce a condus la o amânare a deciziei de prelungire pentru mai multe săptămâni.

"În tot acest timp, în spaţiul mediatic s-a transmis că postul respectiv a rămas fără licenţă, ceea ce a afectat în mod direct activitatea acestuia. Urmare a sancţionării repetate şi a neprelungirii licenţei, în condiţiile prezentate anterior, postului tv respectiv i-au scăzut încasările din publicitate cu peste 600.000 lei", mai precizează DNA.