„M-am trezit cu un bărbat în pat şi am început să îl sugrum”. Mărturiile terifiante ale criminalului în serie Dennis Nilsen, într-un documentar interzis de guvernul britanic
Regizorul şi jurnalistul Mike Morley a descriul interviul cu criminalul în serie, Dennis Nilsen, ca „patru ore de informaţii nepreţuite, dar care îţi distrug sufletul, fantezii sexuale, crimă, necrofilie, dezmembrare, fierbere şi ardere de carne umană”. Din cauza unei intervenţii oficiale în privinţa difuzării materialului, doar patru minute din întâlnirea celor doi au fost transmise vreodată publicului.
De Larisa Andreescu la 26.07.2021, 11:55Jurnalistul a dezvăluit în cele din urmă ceea ce a avut loc cu adevărat atunci când a realizat filmul, deopotrivă revoluţionar, cu Nilsen, bărbatul care a ucis cel puţin 12 tineri în anii ‘70 şi ‘80 şi a fost închis pe viaţă în 1983. Într-un interviu care care reexaminează crimele cu ajutorul unor psihologi şi patologi, Mike susţine că acesta a comis şi alte infracţiuni şi ar fi trebuit investigat în special cu privire la dispariţia unei vecine însărcinate.
VEZI IMAGINI DIN CASA CRIMINALULUI ÎN GALERIA FOTO
Nilsen - fost polițist și soldat, și subiectul unei emisiuni televizate în 2020, şi-ar fi sugrumat şi înecat victimele înainte de a comite acte sexuale asupra cadavrelor lor, ascunzându-le în final rămăşiţele sub podele din lemn sau în canalizări. A fost descoperit atunci când oase şi alte rămăşiţe au fost găsite de autorităţi înfunând canalele de scurgere în casa pe care o închiriase, în Muswell Hill, nordul Londrei. La nouă ani după ce criminalul a fost condamnat pe viață, Mike i-a scris cerându-i să ia parte la un documentar pe care îl făcea despre profilarea infractorilor în Marea Britanie. Acesta a fost de acord, spunându-i că „ar fi bine dacă ar ieşi ceva util din această mizerie urâtă”. Mike a primit astfel permisiunea să filmeze Nilsen în închisoarea de înaltă securitate din Albany, pe insula Wight, cu condiția ca psihologul de la departamentul Home Office, Paul Britton, să pună întrebările, potrivit The Sun.
Ulterior, departamentul guvernamental a trimis două notificări legale pentru a opri difuzarea întregului documentar, susţinând că deţin dreptul de autor al interviului, deoarece acesta a avut loc în închisoarea de stat. Înalta Curte și Curtea de Apel au decis atunci că documentarul poate continua, având de asemenea o audienţă record atunci când a fost difuzat, în ianuarie 1993. Judecătorii au decretat însă, că restul interviului cu Nilsen, care a murit în 2018, nu trebuie făcut public niciodată.
Acum, pentru prima dată, Mike mărturiseşte toate detaliile întâlnirii sale tulburătoare, într-o serie impresionantă de dezvăluiri.
Prima întâlnire a jurnalistului cu Dennis Nilsen, criminal în serie
„La închisoarea din Albany am fost conduși într-un depozit mic, prăfuit, Nilsen a fost escortat de un paznic. Cu hainele sale decolorate, pielea albă de cadavru și ochelarii mari, Nilsen ar fi putut trece la un cadru academic. ‘Sunt Des’, a spus el, cu mâna dreaptă plutind. O mână care sugrumase, înecase și dezmembrase tineri. Degetele lui osoase, nicotinate, se înfășurau ușor în jurul meu și m-am trezit constrâns, de parcă ar fi putut nega cumva sentimentele incomode pe care le trăiam”, a început Mike să povestească.
Paul Britton, psihologul de la Home Office, care avea să conducă interviul, a început să le explice cum vor evolua lucrurile.
„Îl întrerupse Nilsen. ‘Fără vreo lipsă de respect’, a spus el, în felul în care oamenii o fac când sunt pe punctul de a fi de-a dreptul nepoliticoşi. ‘Îl prefer mult pe dr. Anthony Clare. Sunt sigur că îți cunoști meseria, dar sunt un fan al lui. Am o părere mai bună în legătură cu el’. Nilsen nu avea intenția de a se conforma regulilor normale de interviu, pe măsură ce urma să aflăm. ‘Îmi place să fiu centrul atenției’, ne-a spus el, apoi s-a întors către Paul, spunând: ‘Sper să rămâi cu ceva teorie, ceva cunoștințe și înțelegere, pentru că ar fi bine să știi că am făcut ceva bun’. Amândoi încă procesam mental această remarcă când Nilsen a continuat: ‘Uită-te la Hitler. Hitler nu ar fi fost fericit cu lumea. Ar fi trebuit să o distrugă în cele din urmă’. Când sesiunea noastră s-a încheiat, Nilsen a oferit câteva sfaturi despre cum ar trebui să-l filmăm: 'Sper că nu veți folosi niciunul dintre aceste lumini ciudate. Nu vreau să arăt ca un monstru sângeros’”, a continuat Mike să dezvăluie din cadrul primei întâlniri cu cel care devenise cunoscut în lumea întreagă pentru ororile pe care le înfăptuise.
Prima victimă a criminalului în serie Dennis Nilsen
Unul dintre locurile preferate pentru a-şi înfăptui crimele a fost, din spusele lui Nilsen, Cricklewood Arms, la aproximativ o milă distanţă de apartamentul în care locuia, în nordul Londrei. În noaptea de 30 decembrie 1978, bărbatul ieşise cu intenţia „de a se îmbăta orbeşte”. La o cârciumă a întâlnit un tânăr irlandez care ieşise de asemenea singur. După câteva pahare l-a adus în locuinţa de pe Melrose Avenue, unde au continuat să bea câteva ore. Criminalul a povestit în faţa regizorului că nu-şi mai amintea prea multe despre tânăr, dar s-a trezit în pat cu el a doua zi dimineaţă şi în interţia momentului şi-a pus planul diabolic în aplicare.
„M-am trezit cu un bărbat în pat şi am început să îl sugrum. Am luat o cravată care era în apropiere şi am început să-l sugrum. L-am strâns, sufocându-l în pat, încordându-se până când a devenit inconştient” a povestit el în cadrul interviului. Nesigur dacă victima a murit sau nu, a spus că a umplut apoi o găleată cu apă şi i-a ţinut capul bărbatului în ea până când „bulele au încetat să se ridice la suprafaţă”.
În 2005, când a fost interogat de detectivi, acesta şi-a identificat victima în mod formal ca fiind „un bărbat pe nume Stephen Dean Holmes”, când, de fapt, bărbatul era de fapt un băiat de 14 ani.
„După ucidere, în mintea mea era acest zumet, zumzet. Imaginea lui bâzâia tot timpul” a adăugat criminalul. A ridicat trupul şi l-a purtat peste umăr pentru a-l scoate din apartament, moment în care s-a văzut într-o oglindă: „A fost o imagine atât de puternică, atât de puternică, văzându-mă aşa”. Atunci a fost prima dată când Nilsen a încheiat un ritual criminal de care a devenit dependent de-a lungul timpului.
„Prima etapă fusese alegerea victimei sale - un bărbat mai slab, mai tânăr, mai vulnerabil. În etapa a doua își atrăgea victima înapoi în apartament oferindu-i ceva ce îşi dorea – în acest caz băutura. Etapa a treia era crima. Planificată. Premeditată. Organizată. Apoi am aflat care era etapa a patra – curăţarea. Nilsen şi-a făcut baie şi scufundat în cadă şi trupul băiatului, gol. Mi-a spus: ‘Nu prea știu de ce l-am spălat. Poate că a fost doar curățenia. Cred că l-am dorit la maxim pentru fantezia mea. Destul de amuzant, în acel moment am fost el. În mintea mea am fost atât el, cât şi eu’. Când Nilsen s-a uitat la adolescentul gol, spălat, s-a văzut pe sine. Nilsen ne-a povestit grafic despre relațiile sexuale cu cadavrul și despre cum a dormit apoi profund în acea noapte, corpul său se săturase, mintea lui se pare că deja se împăcase cu ceea ce făcuse și ce era acum. Eu nu mă mai puteam uita direct la el, criminalul îşi povestea primul omor la fel de rece ca cineva care îşi amintea prima zi de şcoală” a dezvăluit Mike Morley, în urma interviului şocant.
Trecerea lui Dennis Nilsen de la crime oribile la canibalism
Chiar dacă bărbatul îi spusese biografului său, Brian Masters, că nu a mâncat niciodată din trupul vreuneia dintre victimele sale, regizorul şi jurnalistul Mike Morley nu era convins că era într-adevăr sincer. Din acest motiv i-a adresat acestuia, într-una dintre scrisorile premergătoare interviului, întrebarea directă privind consumul de carne umană, dar nu a primit niciodată un răspuns concret. Nilsen prefera să ofere răspunsuri oricărei alte întrebări. În închisoarea din Albany, prin intermediul psihologului Paul Britton, acesta i-a adresat din nou aceeaşi întrebare, cu speranţa unui răspuns concret.
„Nu m-a interesat. Nu a făcut parte din fantezii. Corpurile au dispărut, totul a dispărut, nu a mai rămas nimic, dar da, încă simt o comuniune spirituală cu aceşti oameni" i-a răspuns acesta.
Jurnalistul a rămas în final cu o dezamăgire personală pentru că subiectul nu a fost până la urmă dezbătut cu sinceritate, spunând: „Am observat că nu a fost o negare completă. A fost o alegere ciudată de cuvinte pentru un ateist înflăcărat, unul care afirmase: ‘Dumnezeu nu a făcut pe om, omul l-a făcut pe Dumnezeu’. Sunt absolut convins că Nilsen a mințit în legătură cu actele de canibalism. Nu numai pentru că era ceva de care s-ar fi putut rușina, ci pentru că simțea că o astfel de admitere afectează imaginea pe care încerca să o construiască despre sine ca un ‘intelectual’ mai degrabă decât ca un ‘nebun’ sau ‘pedofil’. În al doilea rând, secretele erau puterea lui. Păstrarea acestui secret și a unuia sau a altor două posibile a fost ultima putere pe care a avut-o”
Câţi oameni a omorât Dennis Nilsen
În scrisorile pe care le-a avut cu regizorul, în interviul din închisoarea Albany, dar şi în autobiografia sa, scrisă de Brian Masters, Nilsen a insistat de mai bine de şase ori că a ucis doar 12 persoane, nu 15, aşa cum ar fi spus el poliţiei atunci când a fost prins. Potrivit lui Mike, ar fi fost prima oară în toţi anii săi de specialitate, în care un criminal în serie a îcnercat să îşi dimineze numărul victimelor, dar fiind faptul că în general, narcisiştii caută să crească numărul crimelor înfăptuite tocmai pentru a-şi spori notorietatea.
„De ce a fost Nilsen atât de insistent spunând că a ucis doar 12 persoane? Cred că răspunsul este mai simplu decât pare. Când un criminal spune că sunt mai multe cadavre, atunci poliția trebuie să investigheze. Nilsen nu dorea acest lucru, deoarece se temea că vor fi dezgropate infracțiuni rușinoase împotriva femeilor și copiilor pe care spera să le păstreze secrete. De asemenea, criminalilor în serie le plac secretele, pentru a le oferi putere și control. În decembrie 2020, au apărut știri despre dispariția unei tinere însărcinate care era vecină cu Nilsen în perioada în care el omora pe Melrose Avenue, când deţinea apartamentul de la parterul unei clădiri şi putea arde rămăşiţe umane în grădină. Deşi înconjurat de un gard de aproape 6ft (nr. 1.8 m), apartamentul era înconjurat de multe alte case. Este foarte psoibil ca ea să fi fost una dintre vecinele care l-au confruntat în privinţa focurilor şi cu duhoarea cumplită care se simţea în împrejurimi. Unii criminologi au respins posibilitatea implicării lui Nilsen în dispariția femeii, spunând că aceasta nu se încadra în profilul celorlalte victime ale criminalului. Dar dacă libertatea i-ar fi fost amenințată de expunere, atunci sunt sigur că ar fi ucis-o, poate că ar fi fost atât de rușinat, că nu ar vrea să recunoască, nici măcar pentru sine” a conchis regizorul şi jurnalistul Mike Morley, pentru prima dată după realizarea interviului tulburător.
În data de 10 mai 2018, Dennis Nilsen a fost dus de urgenţă la un spital din New York, după ce s-a plâns de dureri severe de stomac. S-a descoperit atunci că are un anevrim de aortă abdominală rupt, avnd ulterior o complicaţie în timpul unei intervenţii chirurgicale. Criminalul a murit în data de 12 mai. O examinare ulterioară post-mortem a arătat că decesul a fost cauzat de o embolie pulmonară și o hemoragie retroperitoneală..
Corpul lui Nilsen a fost incinerat în iunie 2018. La slujbă au fost prezenţi 5 oameni, între care 3 ofiţeri ai închisorii şi o persoană cu care acesta a corespondat în timp ce se afla încarcerat. Niciun membru al familiei nu a fost prezent la slujbă.
Victimele recunoscute de Dennis Nilsen
Dennis Nilsen a fost condamnat în cazul a 15 crime, însă el a recunoscut doar 12 dintre omoruri. Doi tineri au reuşit de asemenea să scape cu viaţă din mâinile criminalului:
Nick Barrit
Nick Barrit a scăpat din ghearele criminalului în serie Dennis Nilsen, care i-a plătit cinna şi l-a invitat în casa în care 12 tineri şi-au găsit sfârşitul. Nick Barrit, acum în vârstă de 66 de ani, avea 24 de ani în martie 1979 când l-a întâlnit Nilsen pe peronul de la gara Waterloo. Nick ratase ultimul tren spre Christchurch, Dorset, cu câteva secunde. Nilsen s-a apropiat de el și l-a invitat să ia cina împreună, susținând că și el se afla în aceeași situație dificilă.
Carl Stottor
Carl Stottor a supraviețuit criminalului în serie Dennis Nilsen, care a încercat să-l stranguleze pe artistul Carl Stottor, 21 de ani, în aprilie 1982, după ce au băut și au dormit împreună. Nilsen l-a scufundat cu capul de mai multe ori într-o cadă cu apă,c rezând că l-a ucis.
1978
- 30 decembrie - Stephen Dean Holmes, 14 ani
1979
- 3 decembrie – Kenneth Ockenden, 23 de ani
1980
- 17 mai – Marty Duffey, 16 ani
- 20 august – William Sutherland, 26 de ani
- septembrie – neidentificat, vârsta estimată între 27 şi 30 de ani
- octombrie - neidentificat, vârsta estimată între 20 şi 30 de ani
- noiembrie - neidentificat, în jurul vârstei de 20 de ani
- noiembrie / decembrie – neidentificat, vârsta estimată între 25 şi 30 de ani
1981
- 4 inuarie – neidentificat, vârstă estimată între 18 ani -19 ani
- februarie – neidentificat, în jurul vârste de 20 de ani
- aprilie – neidentificat, în jurul vârstei de 20 de ani
- 18 septembrie – Malcolm Barlow, 23 de ani
1982
- martie – John Howlett, 23 de ani
- septembrie – Graham Allen, 27 de ani
1983
- 26 ianuarie – Stephen Sinclair, 20 de ani
Larisa Elena Andreescu face parte din echipa Observator de peste 7 ani şi este în prezent Editor de Content pentru site-ul observatornews.ro. ...
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
Stiri Sportive Citește și