Marius Mihalache, maestrul ţambalului: "Muzica nu lucrează cu genuri, ci cu simţuri"

Muzica este singurul limbaj comun, care sparge bariere dar şi stereotipuri. Muzica se ascultă şi se simte. Asta ne transmite şi marele ţambalist, Marius Mihalache.

• Ploi, lapoviţă şi ninsori, din această noapte. Se răceşte în majoritatea zonelor, la munte se va depune strat de zăpadă

Muzica este singurul limbaj comun, care sparge bariere dar şi stereotipuri. Muzica se ascultă şi se simte. Asta ne transmite şi marele ţambalist, Marius Mihalache. Am avut ocazia să stăm lângă el şi să îl vedem în toate ipostazele: pe scenă, în culise dar şi acasă, acolo unde compune şi unde îşi găseşte inspiraţie. Bine, am putea spune că el este acasă chiar şi atunci când este pe scenă. Odată pentru că publicul este parte din el şi din spectacolul lui, dar şi pentru că acolo, pe scenă, se urcă de fiecare dată alături de fiul lui, Lorin, şi de Arabela, partenera lui de viaţă. Haideţi să îl cunoaştem mai bine.

MARIUS MIHALACHE, ţambalist: Muzica nu lucreaza cu genuri, lucreaza cu simturi. Muzica nu are limbaj , nu are identitate, este muzica oamenilor, e muzica sufletului. Pentru mine, crede-ma, daca cant la metrou sau la Scala din Milano unde am cantat sau la Covent Garden, e scena şi e spectru si implicarea mea este totala indiferent unde as canta. 

Muzicienii au vorbă: cu îngerii, nu poţi sta la masă! Şi pentru că trebuie admiraţi de la distanţă, am decis să folosim doar zoom-ul. Cu accent pe instrument, pe mâini, iar mai apoi pe suflet. Cam aşa sună câteva dintre notele pe care le poate atinge un ţambal în mâinile lui Marius Mihalache. Dar haideţi mai bine să vedem cum s-au născut primele.

MARIUS MIHALACHE, ţambalist: Cred ca aveam vreo 3 ani cand s-a intamplat lucrul asta. Tatal meu mi-a luat mai multe instrumente printre care si un tambal. Stiu ca ma jucam la toate iar asta mi s-a parut fascinant, imi si consuma energia fiindca bateam la el si in acelasi timp scotea si niste sunete fata de celelalte instrumente. La varsta aia iti dai seama ca nici nu stiam ce fac acolo. Ma jucam. Primele rezultate au venit la varsta de 8-9 ani cand tatăl meu mi-a pus un profesor.

Şi de atunci a cântat. Şi a tot cântat...

MARIUS MIHALACHE, ţambalist: Eu am avut mai multe debuturi, ca sa spun asa, in cariera mea. A fost unul pe la 9-10 ani cand am plecat intr-un turneu in Grecia, unde am participat la un concurs si am si castigat premiul I. Dupa care, am avut debutul oficial pe marile scene a fost undeva in jurul varstei de 22-23 de ani, cand am cantat la Sala Palatului alaturi de Chick Corea. Pana atunci mai avusesem alte debuturi prin Italia, ca sa spun asa internationale cu Gloria Gainer, Nina Simone, sunt mai multe. Provocarile te tin in viata si te fac mai bun. Sunt multe lucruri care contribuie la succesul unui artist in carieră. 

Provocări au fost multe. La fel şi proiectele. Unul le întrece însă pe toate. Fiul lui Marius, Lorin, e cel mai mare proiect al artistului. 

LORIN MIHALACHE, fiul lui Marius: La 7 am cantat prima oara cu tata pe o scena din Madrid. Pentru mine a fost ceva wow, atata lume, nu puteam să cred ca am ajuns acolo. Si cand am inceput sa cant cu tatal meu am zis ca nu se poate ca trebuie sa fac ceva sa evoluez. De asta m-am si apucat de pian la varsta de 4 ani, l-am vazut pe Ovidiu Lipan Tandarica intr-un concert alaturi de tatal meu si am spus eu vreau sa fac tobe. De ce te-a atras asta? Tot pentru ca dai, le loveşti

Aşa au cucerit pe rând toate scenele lumii.  

MARIUS MIHALACHE, ţambalist: Concertele deosebite pentru mine sunt acelea in care primesc de la public niste cuvinte care ma socheaza. Tin minte ca am avut un concert undeva in tara si, cand a coborat de pe scena, au venit oamenii sa ma atinga sa vada daca sunt om. Sa vada daca sunt viu daca am carne, astea sunt lucruri fabuloase care se intampla in viata unui artist.