Oana Tudose, designerul român care face din lână adevărate piese de artă
O tânără designer a reinventat lâna pe care aproape toţi ciobanii o aruncă sau îi dau foc! De dragul tradiţiei, a învăţat să toarcă, la fel cum o făceau bunicile pe vremuri, şi a creat din fire adevărate opere de artă.
De Redactia Observator la 24.03.2019, 00:13
O tânără designer a reinventat lâna pe care aproape toţi ciobanii o aruncă sau îi dau foc! De dragul tradiţiei, a învăţat să toarcă, la fel cum o făceau bunicile pe vremuri, şi a creat din fire adevărate opere de artă. Descoperirea i-a adus succes. Creaţiile sale din lână au fost expuse şi la Săptămâna Modei din Milano.
Cu îndemânarea bunicilor de altădată, Oana Tudose ne arată cum un meşteşug demult uitat se poate transforma. în artă. Dintr-un fuior de lână pe care o toarce cu răbdare, tânăra artistă creează decoraţiuni ce aduc căldură în orice casă. Şi-a descoperit această pasiune în Olanda, acolo unde a urmat un master de design interior.
Din curiozitate, a început să se joace cu lâna şi să descopere noi tehnici prin care s-o evidenţieze.
Prima sa creaţie artizanală a fost expusă la Milan Design Week. În toamnă, Oana Tudose plănuieşte să-şi deschidă un atelier în Târgu Jiu de prelucrare şi cercetare a lânii. Proiect estimat la 40 de mii de euro. Nu este singura ei invenţie.
OANA TUDOSE, designer: Am descoperit o metodă de a turna ipsosul cu nisip în straturi, în momentul în care s-a întărit ipsosul am scos nisipul şi au rezultat goluri în design.
Din dragoste pentru natură, tânăra din Târgu Jiu a conceput şi cărămizi speciale în care plantele să se dezvolte şi rândunelele să-şi poată face cuib. Sunt, practic, ziduri vii, care dau farmec caselor. Tot ea şi-a pus amprenta pe un resort de lux din insula Sri Lanka, unde turişti din toată lumea merg să se reconecteze cu natura.
Dar locul cel mai drag al Oanei rămâne casa părinţilor ei din Târgu Jiu, pe care a construit-o de la zero. Piesa de rezistenţă este scara, gândită ca o grădină verticală.
Locuinţa, cu mobilier vechi recondiţionat, a fost concepută pentru trei generaţii, cu zone comune, unde spaţiile comunică între ele, dar şi cu zone private, cu trei intrări separate.
