Ouăle de Paște ale primarului

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

De Crăciun, Constanța a fost un oraș trist, întunecat. Prioritățile erau altele: școli, investiții majore în infrastructură. Oricât de mult am încercat noi, presa ori oamenii de rând, să argumentăm că este o sărbătoare a bucuriei, că vrem să vedem luminițe pe străzi pentru că aduc un licăr de speranță, miros de viață, nu am avut sorți de izbândă. Nu erau bani de prostii. Am stat cuminți și ne-am pus steluțe la geam, fiecare în parte. 

Vine Paștele. Pentru unii, un moment din an care aduce nevoia de interiorizare, nevoia de a sta tu cu tine și a reflecta asupra a ceea ce faci, ce ești, ce dai. Dincolo de ritualurile bisericești, mese pline și tot ce înseamnă lucruri materiale, sunt clipe în care reflectăm. Sigur nu în întuneric, pentru că prin oraș și sensurile giratorii e plin de luminițe. Avem iepurași, îngerași și ouă.  E plin de ouă prin oraș. Ouăle de Paște ale primarului. Sunt prinsă în menghina furiei și-ncerc să nu cad în plasa sentimentului, așa că întreb. Răspunsul vine sec: de Crăciun costau mult mai mult și bugetul era la final de an, unul electoral. Fără farmec, fără logică, fără sens, dar cu mult tupeu. 

A, încă ceva! Roata panoramică a fost desființată pentru a se organiza un șantier de lucru în vederea unor lucrări de reabilitare a marilor bulevarde. Nu văd șantierul, nici lucrările, nici măcar orizontul. E doar vrăjmășie nejustificată în care Constanța rămâne captivă.