A doua tranșă din PNRR. Comisia Europeană vrea să blocheze fonduri de 3,2 miliarde de euro din cauza legii avertizorilor de integritate

Discuțiile legate de cea de-a doua tranșă din PNRR continuă, oficialii de la Palatul Victoria aflându-se într-un videocall cu reprezentanții Comisiei Europene pe temacererii de plată pentru aceste fonduri. După cum transmit sursele politice pentru Observator, România are probleme legate de două jaloane asumate. Astfel, bircrații europeni au semnalat o serie de probleme legate de țintele de reducere a emisiilor și forma în care legea avertizorilor de integritate a fost adoptată de către președintele Klaus Iohannis. În discuție s-ar afla fonduri de 3,2 miliarde de euro, cerea fiind trimisă de guvern la Bruxelles pe 15 decembrie.

• Lupta pentru Palatul Cotroceni. Care sunt șansele ca Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu să fie adversari la prezidențiale

Sursele Observator subliniază faptul că o parte din problemele ridicate de către oficialii europeni vizează legea avertizorilor de integritate și că este luată în calcul, pe lângă blocarea fondurilor, și o procedură de infringement. După cum notează Agerpres, acest act legislativ a fost promulgat de Klaus Iohannis pe 16 decembrie 2022. De asemenea, sursele indică faptul că de rezolvarea aspectelor aduse în discuție de Comisia Europeană și de pregătirea celei de-a treia cereri de plată poate depinde și rotativa guvernamentală.

Actul normativ are ca obiect de reglementare cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat, vizând transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii.

Legea se aplică persoanelor care efectuează raportări şi care au obţinut informaţiile referitoare la încălcări ale legii, într-un context profesional.

"În categoria acestor persoane intră, cel puţin, următoarele: lucrătorii, persoanele care desfăşoară o activitate independentă, în înţelesul art.49 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, acţionarii şi persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administraţie, precum şi voluntarii şi stagiarii remuneraţi sau neremuneraţi, orice persoană care lucrează sub supravegherea şi conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanţilor şi a furnizorilor acesteia", se arată în lege.

Prevederile acestei legi se aplică, de asemenea, persoanelor ale căror raporturi de muncă nu au început încă şi care efectuează raportări prin intermediul canalelor de raportare interne sau externe, sau divulgă public informaţii privind încălcări ale legii obţinute în timpul procesului de recrutare sau altor negocieri precontractuale sau în cazul în care raportul de muncă sau raportul de serviciu a încetat.

 Reducerea emisiilor, pe agenda Comisiei Europene

 Oficialii europeni discută cu cei români și despre decarbonizare, jalonul 114, care vizează limitarea și eliminarea folosirii cărbunelui și a lignitului. De acest dosar Ministerul Energiei este responsabil. Pe această temă premierul Nicolae Ciucă a negociat cu reprezentanții Comisiei Europene despre intrarea în rezerva tehnică a termocentralelor care ar fi trebuit închise. 

Termocentralele nu se închid ci, prin Legea decarbonării, intră într-o rezervă tehnică, unde rămân până în 2030, a precizat ministrul Energiei, Virgil Popescu în luna noiembrie 2022. 

"Deci, nu se închide nicio termocentrală. Am mai spus acest lucru, spun încă o dată acest lucru: termocentralele nu se închid. Termocentralele, prin Legea decarbonării, intră într-o rezervă tehnică, rămân acolo în rezerva tehnică până în anul 2030. Vorbim de un program de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, un program în care guvernele din 2020, 2021, 2022 au băgat până acum un miliard de euro pentru a ajuta compania să iasă dintr-o situaţie în care era în pragul falimentului.

Vorbim de încă un miliard de euro aprobaţi deja pentru modernizare, trecere de la cărbune la gaz. 1.325 de megawaţi de energie pe bază de gaz vor fi puşi în funcţiune până la finalul programului de restructurare, 747 de megawaţi energie regenerabilă. (...) Deci nu vorbim de nicio închidere. N-are rost să vorbim de acest lucru. Iar în PNRR nu vorbim de închidere. Este preluat programul de restructurare a Olteniei, nu este nimic în plus în PNRR faţă de programul de restructurare. Iar în legea decarbonării tocmai ce s-a statutat acest lucru cu rezerva tehnică", a explicat Virgil Popescu.