Klaus Iohannis a promulgat legea bugetului de stat pe 2022. CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea USR

Curtea Constituţională a României a respins sesizarea USR pe bugetul de stat pe 2022, astfel că Legea şi-a urmat parcursul. La doar câteva ore după decizia CCR, Klaus Iohannis a semnat decretele pentru promulgarea legii bugetului de stat şi a legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

UPDATE 17:04: Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți, 28 decembrie 2021, următoarele decrete:

• Decret pentru promulgarea Legii bugetului de stat pe anul 2022 (PL-x 611/20.12.2021);
• Decret pentru promulgarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 (PL-x 612/20.12.2021).

Ştire iniţială: Curtea Constituţională a respins, marţi, cu o zi mai devreme, sesizarea celor de la USR pe proiectul bugetului de stat pe 2022. Legea merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Judecătorii constituţionali au adoptat decizia cu unanimitate de voturi.

Potrivit unui comunicat al CCR, în urma deliberărilor, "Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.6 alin.(2) din Legea bugetului de stat pe anul 2022.

CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.54 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituţionale în raport cu critica de neconstituţionalitate extrinsecă formulată numai în măsura în care aplicarea lor se realizează după o eventuală modificare sau completare a Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

În plus, CCR a constatat că dispoziţiile art.56 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate", spune CCR.

USR a atacat la Curtea Constituţională legea bugetului

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, mai transmite CCR. 

USR a atacat la Curtea Constituţională legea bugetului de stat pe 2022, imediat după adoptarea proiectului în plenul comun al Parlamentului. 

USR sesizează neconstituţionalitatea art. 6 alin. (2): “În anul 2022, pentru municipiul Bucureşti, prin derogare de la prevederile art. 32 şi 33 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat, la nivelul municipiului Bucureşti, se repartizează prin decizie a directorului Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Bucureşti, astfel: a) o cotă de 50% pentru bugetul local al municipiului Bucureşti; b) 1.500 lei/locuitor/an, pentru bugetele locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti; c) diferenţa se repartizează sectoarelor municipiului Bucureşti direct proporţional cu impozitul pe venit estimat a se realiza pe raza fiecărui sector.”

Prin eludarea mecanismelor şi algoritmului de distribuire instituite prin art. 32 şi art. 33 din Legea nr. 273/2006, alocarea pentru Municipiul Bucureşti a sumei de 1.500 lei/locuitor/an (sumă care a crescut arbitrar de la 1.350 lei/locuitor/an, cu mai mult de 11% faţă de prevederea similară din Legea bugetului de stat pe anul 2021) pentru bugetele locale, nediferenţiat pentru fiecare sector în parte, încalcă grav drepturile celui mai întins sector al Capitalei – Sectorul 1, spun cei de la USR. De asemenea, potrivit USR, ”legea bugetului de stat pe anul 2022 este neconstituţională în ansamblul său, fiind încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţia României, de unde rezultă principiul legalităţii, precum şi dispoziţiile art. 32 din Constituţia României privind dreptul fundamental la învăţătură, deoarece în cuprinsul acesteia nu au fost prevăzute sumele necesare pentru asigurarea transportului elevilor”. 

Formaţiunea mai arată, în document, că în cuprinsul Legii bugetului de stat pe anul 2022 nu au fost cuprinse fondurile la care se referă articolul 56, rezultănd că dispoziţiile art. 56 sunt în contradicţie cu dispoziţiile art. 4 lit. b) şi art. 5 alin. (3) care stabilesc destinaţia sumelor destinate autorităţilor locale.

Mai mult, dispoziţiile art. 56 se referă exclusiv la transportul local, nefiind prevăzute nici fonduri şi nici dispoziţii referitoare la transportul judeţean al elevilor. În lipsa fondurilor de la bugetul de stat, până în prezent consiliile judeţene au refuzat efectiv să aplice prevederile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, chiar şi în contextul în care au fost pronunţate hotărări executorii/definitive împotriva autorităţilor judeţene.

Astfel, prin necuprinderea sumelor de bani pentru transportul local şi judeţean al elevilor, se aduce atingere drepturilor fundamentale prevăzute de art. 32 din Constituţia României, republicată, iar prin modul de redactare al Legii bugetului de stat se aduce atingere principiului legalităţii, fiind astfel încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţia României, republicată.

USR mai arată că, întrucât a fost inclusă în legea bugetului de stat o modificare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, care nu putea fi adoptată în şedinţă comună a celor două Camere, ci doar în procedura reglementată de art. 75 din Constituţie, se solicită onoratei Curţi să constate neconstituţionalitatea art. 54 din proiectul de lege ce face obiectul prezentei sesizări.

Ce se întâmplă cu taxele și impozitele în 2022

Nicolae Ciucă a precizat că elaborarea bugetului este rezultatul unui proces responsabil care ţine cont de situaţiile dificile cu care se confruntă România, asemenea multor altor state.

"Mă refer la criza sanitară provocată de COVID 19, şocul preţurilor la energie, respectând, însă nevoia de consolidare bugetară, atât de importantă pentru creşterea sustenabilă şi sănătoasă a economiei. În acest context, am reuşit în bugetul pentru anul viitor să menţinem o serie de pârghii care păstrează atractivitatea investitorilor pentru economia românească, dar şi să pregătim investiţii majore finanţate din fonduri naţionale şi europene", a completat Ciucă.

Premierul a explicat că filozofia bugetului pentru anul viitor se fundamentează pe "stabilitate şi predictibilitate", coordonate menite "să încurajeze investiţiile şi să crească atractivitatea României ca destinaţie de business". "Aşa cum ne-am angajat, nu vom creşte taxe şi impozite, nu vom pune presiune pe mediul de afaceri. Vom menţine regimul fiscal actual al IMM-urilor, schemele de ajutor de stat pentru încurajarea investiţiilor şi toate măsurile aflate în vigoare pentru susţinerea antreprenorilor", a afirmat Ciucă.

Cea mai mare alocare pentru investiții

În ciuda nemulțumirii lui Florin Cîțu, premierul a adăugat că proiectul de buget include cea mai mare alocare pentru investiţii din ultimii 32 de ani. "Fondurile însumează aproximativ 88,8 miliarde lei. Reprezintă, practic, dublul sumei investiţiilor realizate în România în anul 2019. Valoarea acestor bani constă în beneficiile pe care le vor aduce pentru oameni proiectele realizate", a declarat Nicolae Ciucă.

Liderul PNL Florin Cîţu a afirmat că trebuie respectat programul de guvernare în crearea proiectului de buget pentru anul 2022 şi a adăugat că este important să se ajungă la cifra de 7% din PIB pentru investiţii, deoarece astfel pot fi susţinute creşterile de pensii şi salarii. Chestionat dacă va fi aprobat bugetul în Parlament de Crăciun sau într-o altă sesiune extraordinară, după sărbători, Cîţu a explicat că există şi varianta prin care premierul Nicolae Ciucă să îşi asume răspunderea pe proiectul de buget.

„Nu este un moft această cifră de 7%, dar este nevoie de aceste investiţii pentru a susţine creşterile de pensii şi salarii. Am spus că este nevoie de aproximativ 3 miliarde în plus pentru a ajunge la această cifră de 7% din PIB, dar mi s-a spus că bugetul este închis. Aşa cum a fost respectat pachetul social din programul de guvernare, aşa cerem să fie respectat şi pachetul de investiţii. Până la urmă premierul îşi asumă acest buget, să meargă mai departe cu el, să meargă pe varianta asumării răspunderii. Vom lua o decizie în PNL în acest sens, dar eu vă spun că acel 7% a fost negociat cu pachetul social care a fost introdus în buget. Pentru pachetul social s-au găsit bani. E şi varianta în care premierul îşi asumă acest buget şi vom vedea după aceea”, a afirmat Florin Cîţu, luni la Parlament.

Nicolae Ciucă a menţionat şi câteva dintre proiectele care vor primi finanţare anul viitor. "Autostrada Sibiu-Piteşti, Autostrada Lugoj-Deva, Autostrada Nădăşelu-Suplacu de Barcău-Borş, inclusiv legătura Centura Oradea, Autostrada A3, Autostrada Câmpia Turzii-Ocna-Târgu Mureş, Autostrada de Centură Sud a municipiului Bucureşti, inclusiv intervenţiile privind Centura existentă, Autostrada de Centură Nord a municipiului Bucureşti, Drumul Expres Craiova-Piteşti, Drumul Expres Brăila-Galaţi, Podul suspendat peste Dunăre în zona Brăila, Autostrada Ploieşti-Buzău", a declarat Ciucă.

Cine primeşte mai mulţi bani de la buget în 2022

• Ministerul Economiei + 62,84% 
• Ministerul Culturii +45,14% 
• Ministerul Transporturilor + 20,50% 
• Ministerul Apărării +13,72% 
• Ministerul Afacerilor Interne +11,77%
• SIE +44,26% 
• STS +36,36% 
• SPP +27,30% 
• SRI +8,38%
• CSM +25,44% 
• Curtea de Conturi +23% 
• Administrația Prezidențială +22,98% 
• Camera Deputaților +15,25% 
• CCR +18,96%

Cine primeşte bani mai puţini de la buget în 2022

• Ministerul IMM-urilor -44,16% 
• Autoritatea Electorală -36,65% 
• Ministerul Dezvoltării - 23,64%
• Ministerul Public -18,70% 
• Ministerul Finanțelor -14,53% 
• ICCJ - 10,34% 
• Ministerul Justiției - 8,98%