Ce urmează după respingerea Guvernului Cioloş. Klaus Iohannis a convocat consultări cu partidele, joi, de la ora 11:00

Guvernul propus de premierul desemnat, Dacian Cioloş, a fost respins, miercuri, de plenul reunit al Parlamentului, cu 88 de voturi "pentru" şi 184 "împotrivă". Situaţia va fi adusă la cunoştinţa preşedintelui României, care trebuie să facă o nouă propunere de premier.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

După respingerea prin vot a guvernului monocrom propus de Dacian Cioloş, preşedintele României, Klaus Iohannis, a convocat consultări cu partidele și formațiunile politice reprezentate în Parlament în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcția de Prim-ministru, în data de 21 octombrie a.c., începând cu ora 11.00.

Consultările vor avea loc joi, 21 octombrie 2021, după următorul program:

• Ora 11:00 – Partidul Național Liberal (PNL);
• Ora 11:30 – Partidul Social Democrat (PSD);
• Ora 12:00 – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR);
• Ora 12:30 – Uniunea Salvați România (USR);
• Ora 13:00 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
• Ora 13:30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale.

După ce i-a dat o lecţie lui Dacian Cioloş, trimiţându-l să negocieze cu partenerii de vot pe care i-a avut la moţiunea de cenzură, AUR şi PSD, Florin Cîţu a anunţat că PNL va negocia cu orice partid mai puţin AUR pentru găsirea unei soluţii, subliniind faptul că "majoritatea care a demis un guvern n-a reușit să și construiască unul".

PSD în schimb îşi doreşte un guvern de specialişti. Marcel Ciolacu a declarat în cadrul discursului din Parlament că joaca politică s-a terminat şi a făcut un apel către liderii politici să susţină un guvern de experţi. "Fac un apel către toţi şefii de partide prezenţi în această sală: vă cer să ne întâlnim imediat şi să găsim împreună o soluţie pentru a scoate România din criză. Gata cu politica! Nu se mai poate aşa. Trebuie să facem altceva, trebuie ca polticienii să facă un pas în spate şi să aducem specialişti şi experţi în sănătate care să vină urgent cu un proiect prin care să reducem numărul de morţi. Avem medici foarte buni şi aici, în Parlament. Spectacolul sinistru trebuie să înceteze. Vă cer să fiţi în al 12-lea ceas bărbaţi de stat. Vă cer să fiţi alături de români în acest război cu moartea. Vă cer să nu mai rămâneţi o pată urâtă şi neagră în istoria acestei ţări", a declarat Marcel Ciolacu.

Orban cere demisia lui Cîţu, Cioloş e deschis la soluţii

Ludovic Orban a anunţat că nu vrea să fie părtaş la un proiect care face rău României şi că va părăsi PNL dacă Florin Cîţu nu îşi dă demisia de la şefia PNL şi dacă actuala conducere continuă să "urmeze orbeşte toate ordinele primite de la Cotroceni".

El l-a somat pe Klaus Iohannis să înceapă consultările pentru o soluţie rapidă şi să nu mai impună conduceri la PNL, "să îşi aducă aminte că e preşedintele României, să renunţe la răfuieli meschine". 

Dacian Cioloş a anunţat că "mingea se întoarce în terenul domnului preşedinte" şi că "USR şi-a făcut datoria, rămâne în continuare cu această responsabilitate asumată de a contribui la găsirea unor soluţii, dar trebuie ca şi celelalte forţe politice să îşi asume responsabilitatea şi să nu mai stea pe margine". Preşedintele USR a mai spus că propunerea PNL ca tot Florin Cîţu să fie premier este "o non-soluţie", amintind că Guvernul condus de Cîţu a adunat o majoritate puternică care l-a trimis acasă.

Cum pot fi declanşate alegeri anticipate

Dacă nici următoarea propunere de premier venită din partea preşedintelui Klaus Iohannis nu va fi votată în Parlament, teoretic, potrivit Constituţiei, preşedintele poate declanşa alegerile anticipate.

Art. 89 din Constituţie, Dizolvarea Parlamentului, prevede că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă. Preşedintele Klaus Iohannis a transmis deja că anticipatele sunt greu de realizat, pe actuala Constituţie.