Cererea lui Tăriceanu privind conflictul între Guvern şi Ministerul Public, în discuţie la CCR

Curtea Constituţională a României urmează să discute, luni, cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în vederea constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public, prin Direcţia Naţională Anticorupţie, după ce procurorii au deschis o anchetă cu privire la elaborarea proiectului de OUG de modificare a Codurilor penale.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

Curtea Constituţională a României urmează să discute, luni, cererea preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în vederea constatării existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Ministerul Public, prin Direcţia Naţională Anticorupţie, după ce procurorii au deschis o anchetă cu privire la elaborarea proiectului de OUG de modificare a Codurilor penale.

Sesizarea preşedintelui Senatului a fost trimisă Curţii la 8 februarie. Părţile au avut termen să transmită punctele de vedere până la 16 februarie.

Potrivit unui comunicat transmis de Senat la acea dată, conflictul juridic de natură constituţională pe care Tăriceanu îl aduce în atenţia CCR a fost 'generat de demersurile procurorilor din cadrul DNA, constând în anchetarea circumstanţelor în care a fost elaborat proiectul de ordonanţă de urgenţă referitor la modificarea şi completarea Codului penal, respectiv a Codului de procedură penală, fapt care a creat blocaje instituţionale'.

Călin Popescu-Tăriceanu consideră că, procedând la anchetarea oportunităţii, circumstanţelor şi împrejurărilor elaborării proiectului de act normativ, 'reprezentanţii Ministerului Public au uzurpat unele dintre competenţele Guvernului, prin Ministerul de Justiţie, fapt care a condus la apariţia prezentului conflict juridic de natură constituţională, în sensul deciziilor CCR'.

'OUG nr. 13/2017 abordează o temă de politică penală a statului român, or măsurile de politică penală se află în competenţa exclusivă a Parlamentului şi a Guvernului, alte autorităţi publice, inclusiv autoritatea judecătorească, pot exprima puncte de vedere în această materie, pot şi trebuie să fie consultate, dar nu pot avea putere de interferenţă, de amestec discreţionar, inclusiv de urmărire penală, nici a structurilor Parlamentului, nici a structurilor Guvernului', se menţionează în sesizarea trimisă CCR.

În finalul sesizării, preşedintele Senatului solicită ca prin decizia pe care Curtea o va pronunţa să se deblocheze conflictul, 'statuând faptul că, pe viitor, organele de urmărire penală nu pot ancheta oportunitatea elaborării actelor normative'.

Sursa: Agerpres