Cine sunt cei trei preşedinţi interimari pe care i-a avut România după 1990

Ilie Bolojan a ajuns preşedinte interimar, după demisia lui Klaus Iohannis, după 10 ani şi aproape opt săptămâni de mandat. Este cel de-al treilea preşedinte de Senat care îşi asumă această responsabilitate după 1990 şi primul care a făcut parte din aceeaşi formaţiune politică ca şi cel pe care îl înlocuieşte. 

• Noile atribuţii ale preşedintelui interimar Ilie Bolojan. Opoziţia îi cere să dezvăluie cheltuielile lui Iohannis şi să lămurească anularea alegerilor

Ilie Bolojan a preluat pe 12 februarie mandatul lui de la Klaus Iohannis, primul preşedinte care pleacă prim demisie. De-a lungul carierei sale politice, fostul preşedinte al Senatului a fost consilier local, consilier judeţean, prefect, primar, preşedinte al Consiliului Judeţean, preşedinte al Senatului şi acum preşedinte interimar al României. 

Bolojan este cel de-al treilea preşedinte interimar de după 1990. 

Cine sunt preşedinţii interimari pe care i-a avut România după 1990

Primul preşedinte interimar pe care l-a avut România a fost Nicolae Văcăroiu. A preluat mandatul după prima suspendare a lui Traian Băsescu, din 2007. Nicolae Văcăroiu era şeful Senatului din partea PSD. A asigurat interimatul timp de 35 de zile, din 19 aprilie şi până în 24 mai. 

Pe 12 februarie 2007, PSD a depus, la Parlament, documentul prin care cerea iniţierea procedurii de suspendare a Preşedintelui României. Documentul avea 25 de pagini și conținea motivele pentru care social-democrații au cerut suspendarea. Acestea au fost: încălcarea Constituţiei, încă din prima zi de mandat, blocarea activităţii Parlamentulului prin încercările de schimbare a preşedinţilor celor două camere, încercarea de a-l determina pe premier să îşi dea demisia, folosirea instituţiilor statului şi controlarea acestora prin interpuşi, inferenţa în treburile justiţiei, dispreţ şi aroganţă faţă de partidele politice, cu excepţia PD - atacarea constantă a PNL şi a lui Călin Popescu Tăriceanu, încercarea de substituire a Guvernului şi premierului, neimplicarea, ca moderator, pentru prevenirea organizării referendumului pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.

La sfârșitul lunii februarie, s-a înființat comisia de anchetă privind suspendarea lui Traian Băsescu, condusă de Dan Voiculescu. După aproximativ o lună, pe 22 martie 2007, comisia a constat că președintele încălcat Constituţia şi era implicat în fapte penale. Raportul de 700 de pagini arăta că au fost încălcate nu mai puţin de 27 articole din Constituţie.

L-a începutul lunii aprilie, Curtea Constituțională a avizat negativ cererea de suspendare a şeful statului, pe motiv că faptele preşedintelui nu constituiau încălcări grave ale Constituţiei, dar acest aviz era doar consultativ.

Pe 19 aprilie 2007, Parlamentul României a votat cererea de suspendare pe motiv de neconstituționalitate, cu 322 voturi "pentru", 108 "împotrivă" și 10 abțineri. Interimatul la Cotroceni a fost asigurat de Nicolae Văcăroiu, pe atunci președintele Senatului, iar românii au fost chemați la urne să se exprime cu privire la suspendarea lui Traian Băsescu.

Votul a avut loc pe 19 mai, la limita celor 30 de zile prevăzute de Constituție. La referendumul din 19 mai 2007, românii au decis ca Traian Băsescu să se întoarcă la Palatul Cotroceni. 74,48% dintre români au votat împotriva suspendării lui Băsescu, iar 24,75% au votat pentru. A doua zi, Băsescu a sărbătorit victoria la Universitate, alături de sute de oameni ieşiţi în stradă. În mijlocul mulţimii, Băsescu promitea că la fiecare trei luni va da românilor raportul în piaţa publică de la Kilometrul zero al României. Pe 24 mai 2007, la 32 de zile de la suspendare, Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni.

A doua suspendare a lui Traian Băsescu 

Al doilea preşedinte interimar a fost Crin Antonescu, în 2012, după cea de-a doua suspendare a lui Traian Băsescu. Crin Antonescu a asigurat interimatul timp de 52 de zile, între 6 iulie – 27 august 2012. 

Preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat din funcţie cu 256 de voturi pentru şi 114 voturi împotrivă la capătul unei şedinţe parlametare în care a fost acuzat de grave încălcări ale Constituţiei. Atunci, din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot care (aproximativ 18 milioane de români) la referendum s-au prezentat 46,24% din aceştia. Majoritatea, adică 7,4 milioane de oameni, au votat „DA“, în favoarea demiterii preşedintelui. Totuşi, la data de 21 august 2012, Curtea Constituţională a invalidat referendumul cu 6 voturi contra 3 pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. Întregul cost al referendumului a fost estimat la 95 de milioane de lei.

Cine este Ilie Bolojan, al treilea preşedinte interimar 

La începutul anilor 90, Ilie Bolojan a absolvit mai întâi Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timişoara, ulterior fiind profesor într-o comună din judeţul Bihor. În 1993, în plină epocă Iliescu, s-a înscris în PNL, partid de opoziţie. În 1996, bifează prima funcţie în administraţia publică: este ales consilier local în Aleşd, un orăşel în apropiere de Oradea. 

La nivel naţional, 1996 este anul schimbării: Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu, iar PNL, partidul din care face parte şi Ilie Bolojan, intră la guvernare alături de PNŢCD, PD şi UDMR. Unul dintre miniştrii Guvernului CDR este Crin Antonescu, ”titular” la Tineret şi Sport, candidatul susţinut astăzi de Ilie Bolojan la alegerile prezidenţiale. 

La alegerile locale din 2004, Ilie Bolojan mai urcă o treaptă politică: este ales consilier judeţean în Bihor. La nivel naţional, 2004 este din nou anul schimbării în România: Traian Băsescu, susţinut de Alianţa PNL-PD, reuşeşte să-l învingă la limită pe Adrian Năstase (PSD) şi devine preşedintele României. În fruntea Guvernului este numit Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci liderul PNL. La rândul său, Tăriceanu numeşte prefecţii noii puteri. La Bihor, este instalat Ilie Bolojan. După câteva luni în funcţie, numele Bolojan capătă rezonanţă naţională: a impus ca paşapoartele şi documentele auto să fie eliberate în doar două ore. ”O adevărată revoluţie”, titra presa locală la acel moment.

Performant la nivel local, Ilie Bolojan este adus la Bucureşti de premierul Tăriceanu şi numit în funcţia de secretar general al Guvernului. Prima măsură: a scos televizoarele din birouri. “Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să ştiu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri şi ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor.

La alegerile locale din 2008, Ilie Bolojan se întoarce acasă, la Oradea, şi este ales primar din primul tur.  În 2016, Ilie Bolojan a câştigat al treilea mandat de primar cu un procent de peste 70%, cea mai clară victorie politică din întreaga sa carieră. Contracandidatul de la PSD a obţinut sub 10%. După 12 ani la primărie şi 550 de milioane de euro atraşi din fonduri europene, Bolojan a făcut următorul pas, a câştigat şefia Consiliului Judeţean Bihor. Astfel, la alegerile locale din 2020, brandul Ilie Bolojan a adus majoritate pentru PNL şi la Consiliul Judeţean, şi la Consiliul Local Oradea, Primăria fiind câştigată de liberalul Florin Birta, fost viceprimar în era Bolojan.

Înscăunat în fruntea judeţului, Bolojan a aplicat reţeta de la primărie: a dat afară aproximativ 40% din angajaţi. ”Au fost reduceri de personal, au fost procese, dar 90% din aceste procese le-am câştigat”, a spus Bolojan. PSD văzuse invers. Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedintele social-democrat, spusese că din 200 de persoane disponibilizate, ”195 au câştigat procesul” cu Ilie Bolojan. În iunie 2024, Bolojan a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean cu 57%, iar PNL Bihor a fost filiala care a obţinut cele mai multe voturi la nivel naţional. Însă Bolojan a mai rămas în funcţie doar jumătate de an. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, a făcut pasul spre politica naţională şi a devenit senator. 

Ilie Bolojan a devenit preşedinte interimar al PNL după înfrângerea drastică suferită de Nicolae Ciucă la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, noul lider PNL a reuşit să ridice partidul de la 8,7%, unde îl lăsase Ciucă, la 14%. Procentul le-a permis liberalilor să devină al doilea partid ca pondere în coaliţia de guvernare formată alături de PSD şi UDMR.

La împărţirea funcţiilor, Ilie Bolojan a devenit preşedintele Senatului. Prima măsură: reducerea aparatului administrativ cu 180 de posturi.