Ciolacu, despre bugetul pe 2025: " Austeritate e ce s-a făcut în 2010. Nu ne atingem de venituri, nu creștem TVA"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, în plenul Parlamentului, la dezbaterea bugetului de stat pe 2025, că austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010, când s-au tăiat salariile bugetarilor şi pensiile, s-a mărit TVA-ul şi s-au luat bani cu împrumut de la FMI. "Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creştere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creştem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populaţiei, în special al celor cu venituri mici. Şi nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene şi bani din PNRR", spune şeful Executivului.

• Noi stenograme în dosarul Nordis arată cum au fost păcăliți sute de români. "Hai, Cristi, să-i mai luăm niște bani"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat în plenul comun al Parlamentului că sunt două mari atacuri împotriva acestui buget – în mod paradoxal, aflate în totală antiteză una faţă de cealaltă.

”Unii spun că este un buget de austeritate. Ceilalţi spun că, dimpotrivă, este un buget optimist şi că statul cheltuie prea mult. Austeritate înseamnă ce s-a făcut în 2010: s-au tăiat salariile bugetarilor şi pensiile, s-a mărit TVA-ul şi s-au luat bani cu împrumut de la FMI. Noi nu ne atingem de veniturile aflate în plată ale românilor. Nici la pensii, unde anul trecut a existat o creştere medie de 40%, nici la salarii unde a existat o majorare anuală de aproape 25%. Nu creştem TVA, fiindcă am lovi în nivelul de trai al populaţiei, în special al celor cu venituri mici. Şi nu avem nevoie de banii FMI, folosim fonduri europene şi bani din PNRR”, a declarat şeful Executivului.

"Avem peste 17.5 miliarde de euro. Să cheltuim până la ultimul cent"

El a menţionat că ”avem în acest buget cea mai mare alocare de resurse din finanţări europene de la aderarea noastră europeană”.

”Avem la dispoziţie în acest an peste 17,5 miliarde euro şi voi pune o presiune uriaşă pe fiecare ministru şi autoritate publică să cheltuim aceşti bani până la ultimul cent! Nu există austeritate atunci când majorezi investiţiile la 150 de miliarde de lei pe an – şi asta am făcut prin acest buget. Am alocat bani în plus pentru toate domeniile unde aşteptările românilor de la stat sunt ridicate. Avem cu 35% mai mulţi bani pentru spitale şi servicii medicale, cu 20% mai mult pentru construcţia de autostrăzi şi căi ferate şi cu 10% în plus pentru modernizarea educaţiei. Aceşti bani înseamnă, mai ales, resurse care ajung la companii româneşti de construcţii, la furnizori de servicii şi echipamente, la firme locale de IT. Adică, ajung în inima economiei”, a arătat şeful Executivului.

Premierul a mai spus că nu poate fi vorba despre austeritate când sprijinim dezvoltarea locală cu peste 27 miliarde lei.

”Când finanţăm toate marile programe de investiţii în comunităţile ţării nu ajutăm primari, ci îmbunătăţim viaţa a sute de mii de locuitori cu drumuri asfaltate şi racordarea la alimentare cu apă şi gaz. Toate aceste proiecte le execută sute şi mii de firme locale, de toate dimensiunile, din regiunile respective. Sunt fonduri vitale care alimentează, în final, tot mediul antreprenorial din România”, a arătat el.

Premierul a subliniat că nu se poate vorbi despre austeritate când nu am retras niciuna dintre schemele de ajutor de stat cu care susţinem companiile româneşti.

”De la IMM Plus la Programul pentru Marea Industrie, de 1 miliard euro. De la schema de ajutor de stat pentru investiţii regionale, la cea de stimulare a investiţiilor mari în România. De la Construct Plus, pentru materiale de construcţii şi până la InvestAlim pentru investiţii în fabrici de procesare a materiilor prime agricole şi alimente. Toate sunt bugetate, sunt miliarde de euro anual cu care sprijinim peste 11.500 de firme româneşti prin granturi, suportarea unor dobânzi şi comisioane sau oferirea de garanţii”, a afirmat premierul.

Marcel Ciolacu consideră ce deficitele bugetare sunt normale în perioade de dezvoltare economică

El a subliniat că cealaltă critică este că bugetul este prea generos cu cheltuielile. ”Am auzit un cunoscut om de afaceri care spunea că bugetul ţării ar trebui să fie sinonim cu cel al unei firme, să nu ai costuri mai mari decât veniturile. Adică, dacă ai deficit bugetar este ceva rău. Este o abordare extrem de simplistă, care nu ţine cont de realităţile ţării şi mai ales, de contextul economic de dezvoltare în care se află România. Nu există stat european modern care să nu se fi dezvoltat, ca şi noi, făcând deficite bugetare semnificative. Spania, Italia, Franţa, Portugalia, Belgia sau Grecia şi alte ţări moderne ale continentului au cheltuit masiv – şi nu doar din bani europeni”, a spus premierul.

”Dacă ne uităm la gradul lor de îndatorare publică şi îl comparăm cu al României, suntem la jumătate din ponderea lor! Iar 2025 şi 2026 sunt anii de vârf ai dezvoltării noastre – aceasta este adevărul acceptat de partenerii din Comisia Europeană prin Planul Bugetar Structural. Am câştigat o fereastră uriaşă de timp pentru a ne dezvolta ţara, 7 ani, şi am de gând să o folosesc la maximum, în acelaşi timp cu a onora la virgulă angajamentul luat în faţa Comisiei de a reduce deficitul şi a ne încadra în 7% din PIB”, a mai spus şeful Executivului.

Potrivit premierului, cheltuim prea mult pentru a creşte sau a proteja veniturile românilor este o altă critică constantă la adresa bugetului.

”Însă cei care acuză asta uită ceva în mod deliberat. Fără a forţa acest efort major de convergenţă economică a României cu spaţiul european în privinţa veniturilor şi a puterii de cumpărare, din ultimii ani, acum am fi avut nu deficit de personal în economie, ci pur şi simplu n-ar mai fi avut deloc forţă de muncă! Doar prin creşterea constantă a salariului minim am adus media câştigului salarial din România peste pragul lunar de 1.000 de euro net! Asta a permis creşterea constantă a numărului de angajaţi, inclusiv cu români reveniţi după ani de muncă în Europa - e drept, încă mult sub necesarul economiei. Acestea sunt, aşadar, extremele în a critica acest buget. Iar cazul care sintetizează cel mai bine situaţia actuală este cel legat de plafonarea preţurilor la energie şi gaze, de exemplu”, a arătat premierul.