Cum s-a văzut în presa internaţională moţiunea de cenzură şi demiterea lui Florin Cîţu: "Căderea Guvernului pune capac unei crize politice"

Presa internaţională scrie despre căderea Guvernului Cîţu de la Bucureşti, care deschide o perioadă de instabilitate politică în plin val patru al epidemiei Covid-19, notează news.ro.

• Cod galben de vânt, viscol şi strat de zăpadă în aproape toată ţara până duminică noapte. ANM a prelungit avertizările de vreme extremă

AFP scrie că moţiunea a fost adoptată de către Parlamentul român cu 281 de voturi - cu mult mai multe decât pragul de 234 de voturi necesare, în pofida faptului că liberalii şi aliaţii lor au boicotat votul, potrivit rezultatelor ofciale. Cîţu a fost răsturnat de la putere de către ”o alianţă improbabilă”, comentează AFP, care adaugă că, după alegerile din decembrie, Florin Cîţu, un fost bancher în vârstă de 49 de ani, a devenit, în ultimele luni, oaia neagră atât a dreptei, cât şi a stângii.

”Aliaţi improbabili în vremuri normale, aleşii USR (centru dreapta), fostul membru al coaliţiei aflate la putere, din Partidul Social Democrat (PSD, opoziţie) şi din AUR (extremă dreapta) au votat împreună pentru a destitui Executivul”, comentează AFP.

Liberalii au boicotat votul, denunţând o acţiune ”iresponsabilă” a celor trei formaţiuni. ”Ce veţi câştiga aruncând ţara în haos?”, a tunat premierul, la începutul şedinţei de Parlament, adresând-se partidelor care au depus această moţiune. El a dat asigurări că viitorul Guvern va fi format tot ”în jurul valorilor liberale”, după care a plecat de la Parlament, fără să aştepte rezultatul votului.

Associated Press comentează că îndepărtarea Guvernului Cîţu urmează să ”adâncească o criză politică în curs”. ”Căderea Guvernului pune capac unei crize politice” care a început după ce Cîţu l-a demis, în urmă cu o lună, pe ministrul Justiţiei Stelian Ion de la USR-Plus din cauză că nu a semnat un program regional de dezvoltare. USR-Plus a denunţat atunci o ”revocare abuzivă” şi a ieşit din coaliţia tripartită de la guvernare.

Cîţu a atacat USR-Plus înainte de vot, reproşându-i că a tolerat ”o echipă de incomptenţi”. Preşedintele Klaus Iohannis urmează să se consulte cu parlamentarii în vederea desemnării unui nou premier, iar Cîţu să rămână la Palatul Victoria timp 45 de zile. Florin Cîţu ar putea fi numit din nou în funcţie, în cazul în care parlamentarii nu ajung, în două rânduri, la un acord asupra unui premier.

Claudiu Tufiş, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Bucureşti, declară AP că se aşteaptă ca în urma votului de marţi să ajungă la putere un Guvern liberal, cu sprijnul PSD ”în parlament, dar nu în Cabinet”. USR-Plus şi-a exprimat dorinţa unei refaceri a coaliţiei de guernare, dar cu alt premier. Guvernul liberal român a ajuns la putere în urma alegerilor legislatve din decembrie.

Actuala criză ar putea afecta lupta României, un stat membru al Uniunii Europene (UE) cu 19 milioane de locuitori, împotriva unei intensificări alarmante a epidemiei Covid-19, care exercită în prezent presiuni grave asupra spitalelor, comentează AP.

România a înregistrat marţi cel mai mare bilanţ zilnic - 15.037 de cazuri de covid-19 - de la începutul epidemiei. Reuters comentează că Guverul Cîţu a fost răsturnat după doar nouă luni de putere, în contextul unui blocaj politic care durează de o lună de zile, care ameninţă relansarea economică a României şi lupta în vederea reducerii unor importante deficite gemene.

Euronews scrie că rezultatul votului de marţi era aşteptat, după ce surse dn opoziţie i-au declarat luni că Florin Cîţu avea şanse mici să rămână la putere. Preşedintele AUR George Simion a declarat Euronews că parlamentarilor săi li s-a oferit mită pentru a se abţine la vot. Pandemia covid-19 a scos la iveală în România lacune grave în sistemul de sănătate, în urma a trei incendii sângeroase în ultimul an, comentează Euronews.

Plecarea lui Cîţu lasă România în căutarea celui de-al zecelea premier în tot atâţia ani, comentează Bloomberg

Televiziunea chineză CGTN, scrie, citând agenţia oficială chineză de presă China Nouă, că Guvernul de coaliţie a lui Cîţu ”s-a prăbuşit” în urma unei moţiuni de cenzură iniţiată de PSD şi susţinută de toate partidele de opoziţie din Parlament şi de al doilea cel mai important partid din fosta coaliţie.

Bloomberg comentează că îndepărtarea Guvernului Cîţu prin această moţiune de cenzură intensifică tensiuni politice care au condus deja la o depreciere a monedei naţionale la un nivel-record. Rivali şi foşti aliaţi şi-au unit forţele pentru a-l doborî pe Cîţu, ”sfidător” după înfrângere. ”Toate opţiunile sunt pe masă, inclusiv negocieri proiect cu proiect cu toată lumea”, a declarat el. ”Însă noi nu vom pleca, nu ne vom preda. Nu vom lăsa ţara să cadă pe mâna lacomilor”.

Plecarea lui Cîţu lasă România în căutarea celui de-al zecelea premier în tot atâţia ani, comentează Bloomberg, în contextul unei intensificări a pandemiei covid-19 şi în care ”ratingul creditului investiţiilor atârnă de un fir”. Investitorii, obişnuiţi cu venirea şi plecarea guvernelor, sunt mai sensibili de această dată. Ministerul Finanţelor a respins oferte la o licitaţie, luni, a datoriei, din cauza unei cereri slabe.

Moneda naţională s-a redresat marţi, însă în urma unei creşteri a dobânzilor de către Banca centrală împotriva creşterii inflaţiei, prima creştere din 2018 încoace. Iohannis urmează să nominalizeze un nou premier, scrie Bloomberg, care prezintă cinci scenarii după căderea Executivului de la Bucureşti.

El poate propune alt premier din cadrul PNL, care să construiască altă coaliţie în Parlament. USR Plus, cu care Cîţu a intrat în conflict, poate forma altă alianţă cu liberalii, însă fără Cîţu. PSD susţine organizarea unor alegeri anticipate în primăvara lui 2022, iar până atunci ca un Guvern tehnocrat să lupte împotriva epidemiei. Iohannis poate lăsa în funcţie un cabinet interimar care să fie condus de către Cîţu.