Guseth: Am vrut să reprezint agenda cetăţeanului, îmi cer scuze pentru prestaţie

Cristina Guseth, a cărei nominalizare pentru funcţia de ministru al Justiţiei a fost retrasă în urma audierii în comisiile de specialitate din Parlament, scrie pe Facebook că a fost animată de dorinţa de a reprezenta agenda cetăţeanului care nu are studii de drept

• Ștefan Mandachi regretă că l-a promovat și votat pe Călin Georgescu: "Recunosc, am greșit. Nu am văzut declarațiile lui"

Cristina Guseth, a cărei nominalizare pentru funcţia de ministru al Justiţiei a fost retrasă în urma audierii în comisiile de specialitate din Parlament, scrie pe Facebook că a fost animată de dorinţa de a reprezenta agenda cetăţeanului care nu are studii de drept şi îşi cere scuze pentru prestaţie.

"M-am dus cu bună-credinţă la audieri. Aveam de partea mea experienţa managerială a lucrului cu magistraţii şi instituţiile sistemului judiciar. Am fost animată de dorinţa de a reprezenta într-un mandat provizoriu, de doar un an, agenda cetăţeanului, a justiţiabilului care nu are studii de drept, dar îşi doreşte procese mai scurte, integritate în rândul magistraţilor şi combaterea corupţiei. Legile şi instituţiile, prevederile legale nu sunt un scop în sine, ci sunt în slujba acestor obiective", scrie Cristina Guseth pe pagina sa de Facebook.

Ea admite însă că prestaţia sa la audieri a fost "slabă" şi îşi cer scuze tuturor celor la aşteptarile cărora nu s-a ridicat. Totodată, Guseth le mulţumeşte celor care au susţinut-o şi celor care au criticat-o cu bună-credinţă.

"Îi asigur că, dincolo de acest eşec personal, voi continua să susţin, din afara sistemului judiciar statul de drept, integritatea în viaţa publică şi lupta împotriva corupţiei. Îi urez succes doamnei Raluca Prună, un profesionist desăvârşit, în eforturile de a creşte încrederea cetăţenilor în domnia legii în România", mai spune directorul Freedom House România.

Premierul desemnat Dacian Cioloş a anunţat, în noaptea de luni spre marţi, într-o postare pe Facebook, că a hotărât să retragă propunerea Cristinei Guseth pentru portofoliul Justiţiei, "pentru a nu vulnerabiliza în niciun fel încrederea în ministrul Justiţiei din Guvern"

Luni seară, Cristina Guseth a fost audiată de comisiile de specialitate din Parlament, la audiere fiind prezenţi 53 de parlamentari, membri în cele şapte comisii.

Guseth a avut ezitări, în special la întrebările deputatei ALDE Steluţa Cătăniciu privind sistemul de imunităţi, iar senatorul PSD Șerban Nicolae a sfătuit-o să renunţe la nominalizare.

Şedinţa a fost marcată şi de o pauză pentru consultări cu uşile închise înainte de vot, cerută de vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Ciprian Nica (PSD).

Guseth a fost avizată favorabil cu 41 de voturi "pentru", şase voturi "împotrivă" şi şase abţineri.

După audiere, ea a recunoscut că s-a "blocat" la întrebările privind imunitatea, dar şi că i-a fost greu să le spună parlamentarilor că ei ar fi vizaţi de o revizuire a sistemului de imunităţi.

Anterior audierii, nominalizarea Cristinei Guseth pentru portofoliul Justiţiei a fost criticată şi de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), pe motiv că aceasta nu are studii juridice.

Cristina Guseth, în vârstă de 56 de ani, a absolvit în 1983 Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii a Universităţii Politehnica Bucureşti, iar după Revoluţie a urmat cursuri de comunicare la Emerson College (Atena).

Aceasta a iniţiat şi coordonat programe de pregătire pentru jurnalişti şi manageri de presă şi a coordonat programul şcolii BBC în România.

Din 1998, este director al Freedom House România, ONG cu credibilitate în zona de integritate şi politici anticorupţie, recunoscut datorită rapoartelor sale anuale în ceea ce priveşte "stadiul democraţiei" în aproape toate ţările lumii.

Cristina Guseth a elaborat ghiduri de bune practici, îndeosebi în domeniul achiziţiilor publice. Ea a fost iniţiatorul şi liantul grupului de editori care au fondat Biroul Român de Audit al Tirajelor.

În anul 2007, Freedom House România şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei erau acuzaţi de către ministrul de Justiţiei de la acea vreme, Tudor Chiuariu şi de fostul procuror-general adjunct al Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA) de presupuse ilegalităţi comise în legătură cu efectuarea auditului privind Strategia anticorupţie.

În septembrie 2007, Adrian Miclescu, fostul adjunct al şefului PNA (actual DNA), actual avocat, susţinea că raportul de audit al Freedom House din 2005 a fost realizat de "poeţi, filologi, persoane care nu aveau noţiuni de procedură penală şi de ceea ce înseamnă circuitul unui dosar". Miclescu mai declara atunci că auditul a fost făcut la comandă politică şi a fost realizat de trei experţi ai Freedon House care au dovedit lipsă de profesionalism, ”manifestând o evidentă tentă împotriva PNA, fără să cunoască instituţia, procedura penală, aspectele tehnice”.

Ministrul Justiţiei, Tudor Chiuariu, a lansat şi el la acea vreme acuzaţii foarte grave la adresa predecesorului său Monica Macovei şi a unor membri ai societăţii civile în legătură cu modul în care a fost realizat auditul privind Strategia anticorupţie, realizat de către Freedom House.

Aceste controverse au culminat cu depunerea de către Ministerul Justiţiei, în octombrie 2007, a unei plângeri penale la Parchetul instanţei supreme împotriva Monicăi Macovei şi a auditorilor, iar nouă luni mai târziu unitatea de parchet decidea neînceperea urmăririi penale faţă de fostul deţinător al portofoliului de la Justiţie, Monica Macovei, în cazul licitaţiei pentru auditul privind Strategia anticorupţie, realizat de către Freedom House, temeiul închiderii cazului fiind acela că "fapta nu există".