Guvernul are de ales până în primăvară: pensii speciale şi numiri politice sau miliarde de euro de la UE

Ne reformăm greu şi asta ne costă scump. Riscăm să pierdem 1 miliard de euro, bani de la Comisia Europeană, pentru că nu respectăm mai multe înţelegeri parafate cu oficialii de la Bruxelles. De exemplu, România numeşte în continuare în fruntea companiilor de stat personaje susţinute politic, fără experienţă în domeniu. 

• Crin Antonescu îl numeşte pe Călin Georgescu "o fantomă": "E ca un drog ieftin, dar eficient şi distrugător"

La mai bine de un an de când a fost depusă, a treia cerere din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este blocată şi azi. Nu am primit niciun ban din cei aproape 3 miliarde de euro. 400 de milioane de euro ne costă numirile din companiile de stat, care nu au fost făcute transparent. 

Pierdem bani europeni

"Au fost puşi oameni pe criterii neprofesioniste şi fără să rspecte principiul meritocraţiei. Cu alte cuvinte, nepotismul împiedică să vină banii europeni de la Comisia Europeană către antreprenorii din România şi către infrastructura din România", spune Petru Luhan, expert fonduri europene.

Şi pensiile speciale au blocat PNRR-ul. CCR a declarat neconstituțională impozitarea cu 20% a pensiilor speciale, iar parlamentarii, în campania electorală de anul trecut au decis indexarea pensiilor militare. Altfel spus, au modificat înţelegerea negociată cu Comisia iar pentru asta statul român are cheltuieli suplimentare de 7 miliarde de lei. Avocatul Poporului a contestat proiectul de lege la Curtea Constituţională, care se va pronunţa pe 4 februarie. 

"Jalonul este reevaluat de către Comisia Europeană, el are valoarea estimată de 660 de milioane de euro şi în misiunea pe care Comisia Europeană o va avea în perioada 10-14 februarie credem că vom stabili calea de urmat pentru ca acest jalon să poată fi considerat dus la îndeplinire", a declarat Marcel Boloş, ministrul Proiectelor Europene.

Un miliard de euro am putea pierde pentru că nu am îndeplinit ce am promis Comisiei Europene. Dacă nu vom primi aceşti bani de la Bruxelles, există riscul să nu mai poată fi plătite facturile pentru contractele aflate în implementare: construcția de autostrăzi, spitale şi școli. 

"PNRR-ul devine o povară"

Şi modernizarea infrastructurii feroviare ar putea fi întârziată şi chiar blocată. Spre exemplu, CFR modernizează și electrifică aproape 1.000 de km de cale ferată până în 2026. Sunt peste 140 de contracte semnate deja în valoare de 3,5 mld euro. "În loc să fie o sursă de a aproviziona bugetul, PNRR-ul devine o povară", susţine Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene.

Guvernul a primit răgaz până în primăvară pentru a rezolva problemele. Până acum, însă, doar 14% din reformele asumate în faţa Comisiei Europene au fost realizate, deşi am trecut de jumătatea perioadei de implementare. Legea salarizării în sectorul public care trebuia aplicată anul acesta este amânată pentru 2028. 

"Dacă noua lege a salarizării ar însemana creşteri semnificative salariale, clar nu se poate aplica. Nu există spaţiu fiscal pentru o asemenea cheltuială", spune Tanczos Barna, ministrul Finanţelor.

Recalcularea salariilor bugetarilor ar costa Guvernul 30 miliarde de lei.