Klaus Iohannis, discurs în faţa Adunării Generale a ONU
Preşedintele Klaus Iohannis va susţine un discurs în cadrul dezbaterilor celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU care se desfăşoară la New York.
De Redactia Observator la 26.09.2018, 21:47
Preşedintele Klaus Iohannis susţine un discurs în cadrul dezbaterilor celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale a ONU care se desfăşoară la New York.
În discursul său, preşedintele Klaus Iohannis se referă la provocările actuale la adresa păcii, echităţii şi sustenabilităţii societăţilor statelor membre şi rolul jucat de ONU în abordarea acestora.
"Sunt deosebit de onorat să susțin această intervenție în cadrul sesiunii din acest an, 2018 fiind un an simbolic pentru România. Acum o sută de ani, românii și-au îndeplinit marele vis, acela de a trăi împreună într-o singură țară unită.", a declarat la începutul discursului său la ONU.
Centenarul României Moderne Unite nu se referă doar la trecutul țării mele, cât mai ales la viitorul ei, a mai subliniat Iohannis.
Este convingerea mea fermă că un viitor mai sigur și mai prosper pentru poporul român nu poate exista decât alături de societăți pașnice și durabile din întreaga lume, a afirmat preşedintele român.
La rândul său, Organizația Națiunilor Unite are motive să sărbătorească în acest an, a mai spus Iohannis la începutul discursului de la Adunarea Generală a ONU.
Declarația Universală a Drepturilor Omului împlinește 70 de ani, la fel și Comisia de Drept Internațional, principalul organism al Națiunilor Unite al cărui rol este să contureze dreptul internațional, astfel încât comunitatea internațională să devină un loc mai bun, în care Statul de Drept Internațional guvernează pretutindeni.", a adăugat şeful statului.
Aceste aniversări ne reamintesc de hotărârea noastră politică de a lupta pentru drepturile și legile noastre fundamentale, deși drumul nu a fost nici scurt, nici ușor, a explicat liderul român.
Iată, mai jos, continuarea discursului susţinut de preşedintele Klaus Iohannis în faţa Adunării Generale ONU:
Acțiunile noastre ca lideri politici sunt determinate de responsabilitatea pe care o avem față de cetățenii noștri.
Suntem în slujba popoarelor noastre atunci când lucrăm alături de Națiunile Unite și fiecare cetățean ar trebui să vadă rezultate concrete în viața sa de zi cu zi și o schimbare în bine.
Salut, așadar, invitația Președintelui Adunării Generale de a discuta cu privire la relevanța pe care Organizația Națiunilor Unite continuă să o aibă pentru viața și bunăstarea tuturor popoarelor, susţine preşedintele Iohannis.
Avem datoria să explicăm mai bine care sunt provocările actuale la adresa păcii, echității și sustenabilității societăților noastre și să vorbim mai mult despre rolul jucat de ONU în abordarea acestora.
Este necesar să explicăm că ne confruntăm cu amenințări grave la adresa securității, că terorismul trebuie să primească un răspuns coordonat la nivel global, că proliferarea armelor de distrugere în masă și mijloacele lor de livrare rămân amenințări existențiale pentru securitatea globală. Evidențierea acestora este necesară, dar nu suficientă. Trebuie să le abordăm propunând soluții clare, adaugă Iohannis.
România acționează în regiunea sa în acest sens. Există în continuare conflicte nerezolvate în zona extinsă a Mării Negre, care reprezintă amenințări serioase pentru regiune și pentru securitatea internațională.
Doamnelor și domnilor, în urmă cu trei ani am adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă - o agendă universală pentru progres unică - și am stabilit 17 obiective ambițioase, cu un impact semnificativ asupra celor mai presante provocări legate de viața de de zi cu zi a cetățenilor noștri.
România, asemeni multor alte țări, se află într-un proces de învățare, un exercițiu foarte util fiind prezentarea Raportului Național Voluntar în cadrul Forumului Politic de Nivel Înalt, care a avut loc în luna iulie.
Totodată, avem multe de împărtășit din propria noastră experiență. Astfel, în aprilie 2019, România va găzdui, în parteneriat cu Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa, conferința regională cu tema „Agenda 2030: Parteneriate pentru Dezvoltare Durabilă" (2030 Agenda: Partnerships for Sustainable Development).
Țările din regiunea noastră vor avea ocazia de a face schimb de bune practici și lecții învățate în cadrul procesului de implementare a Agendei 2030 și în identificarea de oportunități strategice de abordare a factorilor cheie de dezvoltare socială din regiunea noastră, precum și a domeniilor de sustenabilitate și de interes comun.
Pe de altă parte, suntem mulțumiți de efortul comun de pregătire pentru adoptarea, până la sfârșitul anului 2018, a unor cadre de cooperare internațională foarte importante. Compactul Global privind Refugiații (The Global Compact on Refugees) și Compactul Global pentru Migrație Reglementată (The Global Compact on Regular Migration) vor genera o abordare comună referitoare la migrație și la persoanele strămutate, la nivel global. De asemenea, negocierile pentru un Pact Global pentru Mediul Înconjurător (Global Pact for Environment) urmează să înceapă în curând. Elaborarea convenției asupra conservării și utilizării durabile a diversității biologice marine a zonelor din afara jurisdicției naționale este în curs de desfășurare.
O nouă conferință dedicată oceanelor va avea loc în curând, cu scopul de a continua promovarea gestionării oceanelor în mod rațional, sigur, curat și durabil la nivel global. De asemenea, Strategia Globală ONU de Combatere a Terorismului (UN Global Counterterrorism Strategy) și Planul de Acțiune pentru Prevenirea Extremismului Violent (Plan of Action to Prevent Violent Extremism) rămân de o importanță capitală.
Lista de realizări cu impact direct asupra vieților noastre nu se oprește aici, după cum nici noi nu vom înceta să lucrăm împreună în cadrul ONU și este convingerea mea că putem face mai mult.
Este necesar să continuăm să lucrăm pentru ca întregul sistem ONU, inclusiv Consiliul de Securitate, să fie într-adevăr coordonat, eficient, operativ, transparent, responsabil și adaptat realităților comunității internaționale în secolul 21.
Următoarele luni vor fi decisive pentru reforma ONU. Implementarea cadrului instituit ca urmare a muncii neobosite a Secretarului General, cu sprijinul statelor membre, va reflecta nivelul determinării politice a fiecărei țări în parte. România va continua să sprijine acest efort.
Ca stat deținător a Președinției Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului 2019, România este determinată să consolideze parteneriatului UE-ONU. Atunci când vorbesc despre angajament nu mă refer doar la politicieni și diplomați. Trebuie să implicăm și tinerele generații, reprezentanții societății civile, jurnaliștii, oamenii de afaceri. Avem nevoie de toți aceștia pentru a promova cauza multilateralismului și a leadership-ului global.
După cum știți, România candidează pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate pentru perioada 2020-2021. Prin această candidatură, ne asumăm partea noastră de responsabilitate în efortul de a spori eficacitatea Consiliului.
Sperăm că întreaga noastră evoluție de până acum în cadrul ONU vă va convinge încă o dată că România este determinată să sprijine ONU în activitățile sale de promovare a păcii și dezvoltării pentru toți membrii săi. Pacea, dezvoltarea și justiția sunt piloni fundamentali ai strategiei noastre multilaterale. Ne respectăm partenerii și ne bazăm pe dialog. Contăm pe sprijinul dumneavoastră extrem de valoros pentru candidatura noastră. România va fi un partener responsabil în promovarea agendei comune a ONU.
Doamnelor și domnilor, am recunoscut responsabilitatea principală a Consiliului de Securitate cu privire la menținerea păcii și securității internaționale, în conformitate cu Carta ONU. Întrucât multe crize curente sunt multidimensionale, Consiliul de Securitate ar putea juca un rol mai proeminent în abordarea mai multor aspecte care afectează pacea și securitatea. De exemplu, schimbările climatice au devenit una dintre cele mai grave provocări la nivel global. Consecințele - fie că este vorba de scăderea rezervelor de apă, insecuritatea alimentară, strămutarea oamenilor sau creșterea nivelului mărilor - amenință viața oamenilor din întreaga lume.
Pe lângă eforturile depuse de alte platforme ONU pentru combaterea riscurilor legate de schimbările climatice, Consiliul de Securitate ar putea crea un cadru de abordare a acestora într-o manieră integrată.
Am salutat organizarea unei dezbateri în Consiliul de Securitate în luna iulie pe aspecte privind pacea și securitatea legate de schimbările climatice și suntem pregătiți să lucrăm în continuare pe această temă în cazul în care vom fi aleși ca membru nepermanent al Consiliului.
În pregătirea Summitului pe problema schimbărilor climatice a Secretarului General de anul viitor, în timpul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene, România va găzdui, în aprilie 2019, o conferință internațională cu tema „Creșterea rezilienței la dezastre naturale" (Building resilience to natural disasters) - o platformă care să faciliteze schimbul de opinii privind evaluarea și abordarea riscurilor de securitate cauzate de schimbările climatice într-un mod mai eficient și întărirea fundamentelor care să asigure un viitor durabil.
Doamnă Președinte al Adunării Generale, vă mulțumesc pentru tema pe care ați ales-o pentru această dezbatere și vă felicit pentru importantele responsabilități pe care vi le-ați asumat. Dați-mi voie să vă transmit urările noastre de succes și să vă asigur încă o dată de întreaga cooperare din partea României, a încheiat discursul Klaus Iohannis în faţa Adunării Generale a ONU.
