Preşedintele Iohannis a sesizat CCR, asupra legii privind încetarea unor interdicţii pentru parlamentari

Klaus Iohannis a sesizat vineri Curtea Constituţională cu privire la Legea pentru completarea Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat vineri Curtea Constituţională cu privire la Legea pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Astfel, preşedintele spune că articole din legea modificată privind incompatibilităţile în funcţii publice din perioada 2007 - 2013 încalcă articole din Constituţie.

“Prin obiectul de reglementare această lege vizează încetarea de drept a interdicţiilor aplicate, în temeiul art. 25 din Legea nr. 176/2010, persoanelor care au avut calitatea de senator şi/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007-2013, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/sau deputat în perioada 2007-2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013. Legea menţionată a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, instanţa constituţională statuând prin Decizia nr. 52/2018 că dispoziţiile acesteia sunt constituţionale prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), precum şi la art. 147 alin. (4) din Constituţie”, se arată în sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Preşedintele mai afirmă că, distinct de criticile CCR asupra acestei legi, sunt şi alte motive de neconstituţionalitate care, prin “raportare la un subiect de o importanţă semnificativă pentru asigurarea unui cadru de integritate adecvat, dar şi pentru respectarea principiului legalităţii, precum şi a principiului securităţii raporturilor juridice, necesită o analiză suplimentară din partea Curţii Constituţionale”.

Astfel, contestaţia spune că Legea pentru completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative încalcă prevederile art. 1 alin. (3) - (5), ale art. 147 alin. (4) şi ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

“Prin Decizia nr. 52/2018, Curtea Constituţională a statuat: <Interdicţia care a decurs din actul Agenţiei Naţionale de Integritate îşi menţine prezumţia de legalitate ce caracterizează orice act administrativ, legea criticată nefăcând altceva decât să înceteze pentru viitor efectele acesteia>”, spune sesizarea.

Iohannis spune că, potrivit CCR, Parlamentul are competenţa de a reglementa prin lege încetarea de drept a unor interdicţii stabilite de un organ administrativ sau a unor obligaţii stabilite de organul fiscal: scutiri sau exonerări de la plata unor obligaţii stabilite prin acte ale autorităţilor administrative; exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială; măsuri în vederea recuperării debitelor înregistrate cu titlu de indemnizaţie pentru creşterea copilului; anularea unor majorări de întârziere/dobânzi impuse prin acte administrativ-fiscale. Însă, ori de câte ori Parlamentul a optat pentru asemenea soluţii a prevăzut, invariabil, ca încetarea de drept să fie constată de anumite autorităţi executive cu atribuţii legale în domeniu, tocmai în scopul asigurării de către acestea a organizării executării şi a executării în concret a respectivelor dispoziţii stabilite de organul legislativ.

Preşedintele mai susţine că sunt prevederi ce contravin şi dispoziţiilor art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

“Potrivit art. 148 alin. (2) din Constituţie, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. Totodată, conform art. 148 alin. (4) din Constituţia României, Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării la Uniunea Europeană şi din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu”, se mai aratĂ în sursa citată.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei (M.C.V.) a fost stabilit prin Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006. Unul dintre cele patru obiective de referinţă specifice stabilite în cadrul M.C.V. a fost chiar “înfiinţarea, conform celor prevăzute, a unei agenţii pentru integritate cu responsabilităţi în domeniul verificării patrimoniului, al incompatibilităţilor şi al conflictelor de interese potenţiale, precum şi cu capacitatea de a adopta decizii obligatorii care să poată duce la aplicarea unor sancţiuni disuasive ˮ.

Sursă: News.ro