Klaus Iohannis a trimis spre reexaminare Legea avertizorilor de integritate. USR atacase fără succes proiectul la CCR
Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament, spre reexaminare, Legea privind protecţia avertizorilor în interes public. USR atacase legea la CCR, însă Curtea Constituţională a respins sesizarea, determinând partidul de opoziţie să îi ceară preşedintelui să nu promulge legea.
De Redactia Observator la 28.07.2022, 18:02
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind protecţia avertizorilor în interes public.
"Analizând conţinutul normativ al Legii privind protecţia avertizorilor în interes public în vederea asigurării transpunerii adecvate a Directivei (UE) 2019/1937, precum şi ţinând cont de recunoaşterea europeană a instituţiei avertizorului în interes public şi a contribuţiei acesteia la crearea unei culturi a transparenţei şi a responsabilităţii democratice, apreciem că unele dintre soluţiile legislative propuse se impun a fi reanalizate de către Parlament", a precizat şeful statului în cererea de reexaminare.
CCR a respins acum două săptămâni cu unanimitate sesizarea USR în legătură cu Legea privind protecţia avertizorilor în interes public. USR a sesizat CCR cu privire la această lege pe motiv că "forma impusă de coaliţia PSD-PNL-UDMR slăbeşte considerabil protecţia persoanelor ce vor să dezvăluie neregulile din instituţiile publice şi ridică obstacole considerabile în obţinerea fondurilor din PNRR".
Ulterior, USR i-a cerut preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea, ci să o trimită la reexaminare.
Ce este legea avertizorilor de integritate
Legea privind protecţia avertizorilor în interes public vizează persoanele care raportează încălcări ale legii. Proiectul, iniţiat de Guvern, stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.
Preşedintele USR, deputatul Cătălin Drulă, îi solicitase şefului statului Klaus Iohannis să retrimită în Parlament, spre reexaminare, legea avertizorilor de integritate, în contextul în care Curtea Constituţională a decis să respingă sesizarea parlamentarilor Uniunii pe acest act normativ.
"Îi cer preşedintelui Klaus Iohannis să întoarcă de urgenţă la Parlament legea avertizorilor de integritate. În forma actuală, legea descurajează dezvăluirea actelor de corupţie şi riscă să lase România fără bani europeni", a scris liderul USR, pe pagina sa de Facebook.
El susţine că "România riscă să rămână fără banii din PNRR". "Din dorinţa lui Marcel Ciolacu, Klaus Iohannis şi Nicolae Ciucă de a captura justiţia şi a elimina vocile care sesizează actele de corupţie, România riscă să rămână fără banii din PNRR, aşa cum a anunţat şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi. Avertizez coaliţia că nu poate călca în picioare statul de drept fără urmări. Fac încă un apel la PSD - PNL - UDMR să oprească acest asalt. România are nevoie de banii europeni pentru spitale, şcoli şi autostrăzi, de banii europeni pentru dezvoltarea României", a argumentat Cătălin Drulă.
De ce a trimis Klaus Iohannis legea la reexaminare
„Apreciem că prin modificările aduse art. 9 alin. (6) din lege, norma rezultată este una contradictorie, având o ipoteză contrară art. 8 alin. (4) din Directivă care prevede obligativitatea instituirii canalelor interne de raportare, indiferent de numărul de angajaţi, în cazul persoanelor de drept privat din domeniile prevăzute de anexa directivei, precum domenii ce vizează produse şi pieţe financiare, spălarea banilor etc. Mai mult, norma este una lipsită de claritate, contrar art. 1 alin. (5) din Constituţie şi voinţei legiuitorului european, asimilând toate persoanele juridice de drept privat cu peste 50 de angajaţi domeniilor din Anexa nr. 3. Practic, ipoteza normei ce trebuia transpusă a fost schimbată. Astfel, sintagma „persoanele care intră în domeniile (...)” a fost înlocuită cu „persoanele care au cel puţin 50 de angajaţi intră în domeniul de aplicare (...)”, aspect ce contravine Directivei europene. Aşadar, în viziunea legiuitorului toate persoanele juridice de drept privat care au cel puţin 50 de angajaţi vor intra în domeniul de aplicare al actelor normative prevăzute în anexa nr. 3 şi vor avea obligaţia de a institui sau menţine canale interne de raportare şi proceduri pentru raportarea internă şi pentru întreprinderea unor acţiuni subsecvente. Or, nu numărul de angajaţi determină domeniul de aplicare, ci în principal activitatea concretă a entităţii respective. Din această perspectivă, considerăm că norma prevăzută de art. 9 alin. (6) din legea supusă reexaminării se îndepărtează de la scopul Directivei”, arată Klaus Iohannis în solicitarea de reexaminare.
Sursa citată, precizează că la art. 19 din legea supusă reexaminării, referitor la divulgarea publică, se prevede că: „(1) Avertizorul în interes public care divulgă public informaţii privind încălcarea legii beneficiază de protecţie în cazul în care este îndeplinită una dintre următoare condiţii: a) a raportat mai întâi intern şi extern sau direct extern potrivit cap. III şi IV, însă consideră că nu au fost dispuse măsuri corespunzătoare în termenul prevăzut la art. 17 alin. (6); b) are motive întemeiate să considere că: 1. încălcarea poate constitui un pericol iminent sau evident pentru interesul public sau riscul unui prejudiciu care nu mai poate fi remediat; sau 2. în cazul raportării externe există un risc de represalii sau o probabilitate redusă ca încălcarea să fie remediată în mod eficace având în vedere circumstanţele specifice ale raportării. (2) Sesizarea privind încălcarea legii prin divulgare publică se poate adresa presei, organizaţiilor profesionale, sindicale sau patronale, organizaţiilor neguvernamentale, comisiilor parlamentare, sau prin punerea la dispoziţie în orice mod în spaţiul public a informaţiilor referitoare la încălcări ale legii, în termen de minimum 3 luni de la data raportării interne sau externe”.
„Răspunzând unor critici care au vizat contradicţiile dintre prevederile art. 19 alin. (1) şi alin. (2) din legea supusă reexaminării, prin Decizia nr. 390/2022, par. 72, Curtea Constituţională a statuat că „(...) în realitate, alin. (2) al art. 19 vizează ipoteza alin. (1) lit. a) din lege, respectiv divulgarea publică ce este condiţionată de raportarea internă/externă, după caz. El nu poate viza art. 19 alin. (1) lit. b) pentru că acest text se referă la divulgarea publică directă, fără parcurgerea procedurii de raportare internă/externă”. Curtea a reţinut că textul art. 19 alin. (2) trebuie interpretat şi corelat cu ipotezele normative ale art. 19 alin. (1) din lege. În raport de aceste considerente, pentru evitarea unei practici neunitare, eronate sau chiar abuzive şi pentru un plus de claritate a normei, apreciem că este necesar ca dispoziţiile art. 19 alin. (2) din legea supusă reexaminării să fie circumscrise expres doar ipotezei prevăzute de art. 19 alin. (1) lit. a) din lege”, mai indică solicitarea de reexaminare a preşedintelui României.
Având în vedere termenul maximal de trei luni prevăzut de Directivă, apreciem necesară reevaluarea acestuia prin raportare la dispoziţiile art. 19 alin. (1) lit. a) din legea supusă reexaminării, în condiţiile în care finalitatea instituirii unui termen rezonabil de răspuns la o raportare este tocmai soluţionarea cu celeritate a acesteia sau oferirea unui răspuns într-un termen cât mai scurt. Din această perspectivă, pot exista situaţii în care un termen de răspuns prea îndelungat permite acţiuni de disimulare a probelor sau de distrugere a acestora sau realizarea unei înţelegeri între autoritate şi autorul încălcării, astfel cum este menţionat chiar în cuprinsul art. 15 lit. b) pct. (ii), teza finală din Directiva europeană, mai argumentează şeful statului.
„Din analiza comparativă a conţinutului legii supuse reexaminării şi a conţinutului Directivei 2019/1937 observăm că este necesară transpunerea dispoziţiilor art. 13 lit. g) din Directivă ce reglementează informaţiile referitoare la primirea raportărilor şi la acţiunile subsecvente acestora. Potrivit acestor dispoziţii „Statele membre se asigură că autorităţile competente publică pe site-urile lor web, într-o secţiune separată, uşor de identificat şi de accesat, cel puţin următoarele informaţii: (g) o declaraţie în care se explică în mod clar condiţiile în care persoanele care raportează autorităţii competente sunt protejate de răspunderea pentru încălcarea confidenţialităţii, în temeiul articolului 21 alineatul (2)”. Pentru corecta transpunere a Directivei europene, având în vedere standardul minimal stabilit de art. 13 din Directivă, apreciem necesar ca în lege să se regăsească în mod expres obligaţia autorităţilor competente de a publica pe site-ul lor web o declaraţie în care se explică în mod clar condiţiile în care avertizorii ce raportează autorităţii competente sunt protejaţi de răspunderea pentru încălcarea confidenţialităţii”, mai indică sursa menţionată.
Preşedintele Iohannis mai precizează că „„analizând conţinutul dispoziţiilor art. 23 alin. (7) din legea supusă reexaminării referitor la dispunerea împotriva aceluiaşi avertizor în interes public, de cel puţin două ori, de represalii în considerarea aceleiaşi raportări sau divulgări publice, precum şi cele ale art. 28 din aceeaşi lege referitoare la sancţiunile contravenţionale aplicabile persoanelor fizice sau juridice, considerăm necesară reevaluarea limitelor amenzilor civile, respectiv contravenţionale stabilite de legiuitor, pentru asigurarea unor sancţiuni eficace, proporţionale şi disuasive, conform cerinţelor stabilite de Directivă şi care să asigure îndeplinirea rolului avertizorului de integritate în prevenirea unor încălcări ale legii în domenii diverse ale vieţii sociale”.
