Klaus Iohannis: România acționează deja, de peste 10 ani, ca membru de facto al Schengen

România este unul dintre statele membre care acționează deja, de peste 10 ani, ca membru de facto al spațiului Schengen. Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al României, ci ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene, a declarat sâmbătă președintele Klaus Iohannis.

• Tânăr răpit cu duba din parcarea unui bloc din Bucureşti. A fost sechestrat şi torturat. DETALII la Observator 13:00, la Antena 1
• Craterul din Slănic are 15 m adâncime, cât un bloc de cinci etaje. Groapa ar fi trebuit să fie astupată azi-noapte, dar nici urmă de muncitori

Președintele a participat la Aachen, Republica Federală Germania, la ceremonia de decernare a Premiului internațional Carol cel Mare al orașului Aachen - Pentru unitatea Europei.

Pentru a ne atinge obiectivul consolidării pieței unice, Europ are nevoie de un spațiu de liberă circulație deplin funcțional și eficient. „În același timp, pentru ca Spațiul Schengen să devină deplin funcțional și eficient este necesar ca toate statele membre care sunt pregătite să fie parte integrantă din acesta.

România este unul dintre statele membre care acționează, deja de peste 10 ani, ca membru de facto al Schengen. Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al României, ci ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene.

În același timp, pandemia de COVID-19 ne-a oferit o lecție importantă legată de faptul că acțiunea concertată este esențială inclusiv în sfera politicilor de competență națională - cum este cea din domeniul sănătății.

Acesta este un domeniu esențial pentru consolidarea rezilienței Uniunii în fața unor potențiale crize viitoare și, de aceea, Uniunea Sănătății trebuie să devină realitate rapid.

În plan extern, reziliența Uniunii noastre poate fi durabilă doar dacă o asigurăm și în Balcanii de Vest, în vecinătatea estică și în cea sudică. De aceea, Uniunea trebuie să își asume o investiție strategică și de lungă durată în aceste spații.

Trebuie să fim prezenți în teren, activi, ca Uniune și state membre, și trebuie să acoperim un palier de cooperare mai cuprinzător, care să înglobeze și o puternică dimensiune de securitate”, a spus Iohannis.

Klaus Iohannis: Europa are nevoie de unitate

În discursul său, președintele a vorbit despre faptul că Europa are nevoie de unitate, solidaritate, coeziune, dar și de o abordare pragmatică, orientată spre acțiune și rezultate concrete. „Au fost și momente, precum în timpul pandemiei pe care încă o traversăm, când am fi putut, ca Uniune, să acționăm mai bine și să oferim un răspuns mai prompt la așteptările cetățenilor europeni.

În viziunea României, ne putem ridica la înălțimea așteptărilor cetățenilor noștri doar împreună, mai uniți, mai coezivi și nu prin replieri sau prin cercuri restrânse de integrare europeană. În pofida tuturor dificultăților de la începutul acestei perioade, statele membre UE au identificat soluții și - cel mai important - au fost solidare.

Forța Uniunii ne-a ajutat să depășim cele mai dificile momente. Consider că deciziile care au fost luate la nivel european în 2020, pornind de la cele care s-au dovedit indispensabile gestionării crizei, dar mai ales agrearea Planului de relansare a Europei, sunt o reflectare concretă a interpretării date cândva Europei unite de către cancelarul federal Konrad Adenauer: „Unitatea Europeană a fost visul câtorva. A devenit speranța multora. Astăzi este o necesitate pentru toți”.

Provocările acestei pandemii au evidențiat o serie de vulnerabilități de ordin sanitar, social și economic. Acestea sunt o dovadă clară a necesitații consolidării rezilienței strategice a Uniunii, atât în plan intern, cât și în vecinătatea sa imediată”, a adăugat Iohannis.