Klaus Iohannis: Sunt prea puţine piste pentru biciclişti şi împarţi banda cu şoferi nemulţumiţi. Orașele noastre au devenit imense parcări

- Sunt foarte puține piste și de foarte multe ori împarți banda de mers cu automobiliști de obicei foarte nervoși și foarte deranjați de existența bicicliștilor, spune Klaus Iohannis, prezent la o dezbatere organizată cu prilejul Zilei Mondiale a Bicicletei.

• Războiul hibrid al Kremlinului. Propaganda rusă a inundat Tiktok cu mesaje prin care îndeamnă românii la un război direct împotriva Europei

Primarul general, Nicuşor Dan şi ministrul Mediului, Tanczos Barna, participă, joi, la un eveniment pentru a marca Ziua Mondială a Bicicletei. Cei doi au mers pe bicicletă, în zona Parcului Herăstrău,. La eveniment a ajuns şi preşedintele Klaus Iohannis, tot pe bicicletă.

”Este ziua bicicletei şi în mod natural am venit aici pe bicicletă. Cred că este o zi foarte potriviă pentru a pomova şi noi politicienii mersul pe bicicletă. Este evident şi cred că toată lumea ştie mersul pe bicicletă este plăcut, sănătos, te scuteşte de ambuteiajele din trafic (...) De ce nu merge mai multă lume cu bicicleta. Dacă mergeţi, veţi vedea de ce puţini fac acest efort. Sunt prea puţine piste pentru biciclişti şi împarţi banda cu şoferi nemulţumiţi şi dau de piste făcute aparent pentur biciclişti, dar se merge foarte greu pe ele. Sunt chestiuni uşor de remediat dacă vrem să promovăm mersul pe bicicletă în oraşele noastre”, a declarat Klaus Iohannis, potrivit news.ro.

Iohannis a explicat că este la îndemâna oricui mersul pe jos, pe trotinetă. ”Această discuţie pro-auto sau pro-bicicletă e peste tot în lume. Oraşele noastre au fost construite în ultima sută de ani pentru automobil. Totul este pregătit şi făcut pentru transportul auto. Dar trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor. Nu toată lumea vrea să meargă cu maşina. Pentru asta din păcate nu este suficient să ne întâlnim să vorbim ce frumos este să mergem cu bicicleta. Trebuie să şi facem ceva. E nevoie de planuri, strategii şi e nevoie să le punem în practică”, a mai declarat şeful statului.

Președintele spune că, la nivel naţional, putem face o strategie, putem face rost de bani. ”Sunt bani mulţi în PNRR pentru a încuraja tran sportul nepoluant, însă punerea în practică revine autorităţilor locale. Care nu trebuie doar încurajate, ci ajutate şi sfătuite, iar atunci lucrurile se vor schimba radical. Nu mă gândesc numai la primării, în acelaşi fel şi consiliile judeţene. Bicicliştii nu au nevoie de 2 kilometri de pistă, ci 200 de kilometri de pistă, legături între localităţi”, a mai declarat şeful statului.

Președintele Iohannis mai transmite că mersul pe bicicletă este sănătos şi recomandat. ”Trebuie să înţelegem că drumurile le împărţim între automobilişti, cei cu trotinete şi alte mijloace de transport. Cei mai vulnerabili sunt pietonii şi bicicliştii. Mersul pe bicicletă este sănătos, este recomandat şi vă recomand tuturor să folosiţi bicicleta cât mai des posibil. Mă adresez autorităţilor locale şi centrale să faciliteze realizarea de piste pentru biciclete. Nu e ceva politicianist că vorbesc pro bicicletă.  Sunt adeptul mersului pe bicicletă în oraş şi cred că este un lucru pe care putem să îl promovăm cu foarte mult succes. Despre transport, reducerea poluării este atât de evidentă nevoia încât puţini mai trebuie convinşi că trebuie creat cadrul propice. Oraşele noastre sunt imense parcări, ambuteiaje, aerul devine poluat în orele de vârf.  Autorităţile locale să vină cu soluţii de transport public mai bune, mai confortabile, mai curate şi mai puţin poluante. La mulţui ani de ziua bicicletei”, a mai declarat şeful statului. 

Klaus Iohannis: Bucureştiul nu este un exemplu bun în managementul traficului. Nu există o soluţie minune, cum nu există o reţetă minune

”Bucureştiul nu este un exemplu bun în managementul traficului, dar există soluţii în altă parte (...) În Bucureşti până acum s-au făcut mult prea puţine”, a transmis președintele Iohannis. 

Şeful statului susţine că, dacă transportul în comun funcţionează bine, oamenii îl vor folosi, dacă pistele de biciclete sunt bune, oamenii le vor folosi, la fel cum vor folosi trotuarele dacă sunt bine făcute. ”Nu există o soluţie minune, cum nu există o reţetă minune. Toate aceste lucruri fac un întreg care se numeşte oraş funcţional (...) Investiţiile sunt multiple care trebuie făcute, să nu ne imaginăm că este suficient să tragem o linie pe prima bandă, e poate o idee care duce undeva, dacă este combinată cu multe alte măsuri care vin să pună respectivul proiect în practică”, a precizat şeful tatului.

Acesta a precizat că este nevoie şi de investiţii substanţiale în infrastructură. ”Această nevoie a fost recunoscută de noi şi de aceea a lucrat luni de zile împreună cu Guvernul şi am conceput un plan, PNRR care prevede sume importante pentru investiţii în transport şi nu doar investiţii în drumuri, ci inclusiv investiţii semnificative în infrastructura pentru transportul alternativ (...), prevede sume importante pentru achiziţii de mijloace de transport în comun moderne, nepoluante şi toate aceste trebuie puse în practică într-un timp record, până în 2026. În afară de aceste sume avem la dispoziţie şi celelalte fonduri europene pentru a rezolva aceste probleme. Suntem foarte departe de problemele pe care le-am avut, de exemplu, în anii 90 sau la începutul anilor 2000 când pur şi simplu bani pentru investiţi nu au fost. Acum bani sunt. Este nevoie de strategii, de planuri, de proiecte şi de implementare dacă la primele stăm bine la implementare mai avem ceva de lucru şi, dacă ne străduim cu toţii, atunci în puţini ani lucrurile vor arăta mult mai bine”, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Asociaţia Green Revolution, organizatorul evenimentului

”Mersul pe bicicletă e una dintre cele mai sănătoase abordări ale vieţii cotidiene. E bucurie şi libertate şi, deloc întâmplător, una dintre cele mai simple şi mai eficiente căi de a ne purta prietenos cu Pământul. Sub presiunea schimbărilor generate de perioada de restricţii şi pandemie, liderii UE au convenit asupra unui pachet cuprinzător care să contribuie la reconstrucţia economiei UE. Tranziţia verde şi durabilitatea reprezintă pietrele de temelie ale planului de redresare şi corespund angajamentului liderilor UE de a construi o economie şi o societate cu un nivel net al emisiilor egal cu zero până în 2050”, au transmis organizatorii evenimentului. 

Potrivit acestora, pentru a se atinge obiectivul de neutralitate climatică pentru 2050, sectorul transporturilor trebuie să îşi reducă drastic emisiile de gaze cu efect de seră – 90% până în 2050 – asigurând în acelaşi timp soluţii accesibile şi sănătoase pentru cetăţeni. Aceasta decarbonizare accelerată nu poate fi atinsă fără integrarea mobilităţii active în mix-ul de transport, alături de transportul individual motorizat şi transportul public. ”Studiile europene arată că, dacă oamenii ar face o trecere masivă de la maşini la biciclete, până în 2050 s-ar economisi 24 de trilioane de dolari, iar emisiile de CO2 provenite din transportul urban de pasageri s-ar reduce cu 11%”, au mai transmis aceştia.