Legea libertăţii presei. Instituțiile mass-media din UE ar putea fi obligate să facă publice informaţii despre fondurile pe care le primesc de la stat sau din alte ţări

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, şi-a adoptat marţi poziţia cu privire la legea menită să consolideze transparenţa şi independenţa media din Uniunea Europeană, indică un comunicat al PE.

• 18 judeţe, sub avertizare meteo de vreme severă până la noapte. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
• Robert Fico poate vorbi, dar starea sa rămâne gravă. Medicii i-au amânat cea de-a doua operaţie

Eurodeputaţii au adoptat, cu 448 voturi pentru, 102 voturi împotrivă şi 75 de abţineri, raportul elaborat de eurodeputata germană Sabine Verheyen (PPE) ce reprezintă poziţia PE asupra viitoarei Legi europene privind libertatea presei (EFMA).

EFMA este menită să împiedice orice interferenţe şi presiuni nejustificate asupra mass-media, protejează dreptul jurnaliştilor de a nu-şi dezvălui sursele şi previne situaţiile în care aceştia pot deveni victime ale programelor de spionaj, cu excepţia cazurilor în care această acţiune "este justificată printr-un caz concret şi este dispusă de o autoritate judiciară independentă pentru investigarea unei infracţiuni grave", precum terorismul sau traficul de fiinţe umane, potrivit Agerpres.

Eurodeputaţii susţin interzicerea oricărei interferenţe în deciziile editoriale

Parlamentul European doreşte să oblige statele membre să asigure pluralismul media şi să protejeze independenţa media de interferenţa guvernamentală, politică, economică sau privată.

Eurodeputaţii susţin interzicerea oricărei interferenţe în deciziile editoriale ale instituţiilor media şi împiedicarea exercitării de presiuni externe asupra jurnaliştilor, precum forţarea lor să-şi dezvăluie sursele, accesarea conţinutului criptat de pe echipamentele lor electronice şi spionarea lor cu programe spyware.

Potrivit eurodeputaţilor, utilizarea programelor spyware poate fi justificată numai ca măsură de ''ultimă instanţă'', de la caz la caz, şi dacă este dispusă de o autoritate judiciară independentă pentru a ancheta o infracţiune gravă, cum sunt terorismul sau traficul de persoane.

Transparenţă privind fondurile pe care instituţiile de presă le primesc

Pentru a evalua independenţa presei, Parlamentul European vrea să oblige toate societăţile din mass-media să publice identitatea proprietarilor lor direcţi şi indirecţi, precum şi a celor din partea cărora primesc publicitate instituţională sau susţinere publică, inclusiv din ţările din afara UE.

PE mai doreşte ca un nou organism, Consiliul European pentru Servicii Media, să fie independent din punct de vedere juridic şi funcţional de Comisia Europeană şi să poată acţiona independent.

''Nu trebuie să închidem ochii la starea îngrijorătoare a libertăţii presei"

''Nu trebuie să închidem ochii la starea îngrijorătoare a libertăţii presei în lume, o tendinţă care afectează şi Europa'', a subliniat raportoarea Sabine Verheyen înaintea votului.

Ea a ţinut să remarce că, în afară de dimensiunea sa economică, media contribuie la educaţie, la dezvoltarea culturală şi la integrarea în societate şi protejează drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare şi accesul neîngrădit la informaţie.

După adoptarea poziţiei PE, pot începe negocierile cu Consiliul UE pentru a definitiva forma acestui act normativ european. În urmă cu o săptămână, Verheyen a anunţat, într-un seminar desfăşurat la Bruxelles, că termenul limită până la care doreşte să ajungă la un text de compromis asupra viitoarei EFMA este februarie 2024.