Legea offshore ajunge în Parlament. Marcel Ciolacu anunţă că statul român va avea acces prioritar la gaze

Coaliţia de guvernare a finalizat draftul proiectului legii offshore, care va fi depus vineri în Parlament, sub semnătura liderilor celor trei partide din coaliţie. Potrivit noului proiect, pragurile de supraimpozitare rămân aceleaşi, dar se modifică baza de calcul, astfel că, la final, impozitele ar urma sa fie mai mici. De asemenea, companiile vor putea să facă deduceri de până la 40%, faţă de 30% cât e în prezent.

• Haos pe șosele, trafic paralizat și viscol în jumătate de ţară. Zona în care zăpada e de jumătate de metru. Ninsorile vor continua în 23 de judeţe

Guvernul de la Bucureşti a promis în repetate rânduri că Legea offshore va fi amendată în Parlament, în prima jumătate a acestui an, însă până acum nu a fost prezentat un proiect de act normativ în acest sens. Coaliţia de guvernare a finalizat draftul proiectului şi Marcel Ciolacu, liderul PSD, a anunţat că legea offshore va fi depusă vineri, 15 aprilie, în Parlament.

Oficialii doresc astfel să ne încadrăm în perspectiva ca cel târziu în 2027 din Marea Neagră să înceapă exploatarea gazelor. Liderul PSD a precizat că, prin proiect, statul român va câştiga 60%, companiile, OMV-ul şi Romgaz-ul, au 40% din beneficiile din gazul din Marea Neagră.

El a adăugat că o noutate a proiectului este ca statul român să fie prioritar la accesul la gaze. "Este o noutate. Întâi cumpără statul român şi companiile româneşti acest gaz, apoi se poate exporta surplusul. Am luat şi am discutat un pic şi cdespre abordarea României în ceea ce priveşte consumul, şi cu Republica Moldova, cel mai vulnerabil stat din Europa, în acest moment, în faţa acestei agresiuni a lui Putin. Toată Europa trebuie să ajute Republica Moldova”, a spus liderul PSD, precizând că sunt mai multe praguri de impozitare.

”Cert este (..) statul român va câştiga 60%, companiile, sunt două, OMV-ul şi Romgaz-ul, companii de stat, totuşi, au 40% din beneficiile din gazul din Marea Neagră. Noutatea este şi această abordare pe onshore, de mare adâncime, acele zăcăminte majore, la mare adâncime, descoperite în judeţul Buzău, în judeţul Brăila”, a mai spus Marcel Ciolacu. 

Ce este legea offshore

Legea offshore a fost principala piedică în exploatarea gazului din Marea Neagră, după ce în 2018, în timpul guvernelor patronate de Liviu Dragnea, modificarea legii i-a făcut pe investitorii străini să dea înapoi, fiind favorizate importurile de gaz din Rusia.

Această lege referitoare la taxarea proiectelor offshore este ultima din restricţiile impuse asupra sectorului energetic pe care Guvernul de la Bucureşti nu a reuşit până acum să o amendeze. Însă, cele trei partide care formează actuala coaliţie guvernamentală au căzut de acord în programul de coaliţie că Legea offshore trebuie modificată, în condiţiile în care România vrea să scape de dependenţa de gaze ruseşti.

Potrivit draftului, ”prezenta lege stabileşte unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi de abandonare, precum şi a lucrărilor/lucrărilor la sonde aferente operaţiunilor petroliere, desfăşurate de titularii de acorduri petroliere cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime, în conformitate cu prevederile acordurilor petroliere încheiate între titulari şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. 

În situaţia în care un titular este parte la un acord petrolier care se referă atât la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât şi la perimetre petroliere offshore sau are calitatea de titular atât al unui/unor acord/acorduri petrolier/petroliere care se referă la perimetre petroliere localizate pe uscat, cât şi la perimetre petroliere offshore, prevederile prezentei legi se aplică numai referitor la operaţiunile petroliere desfăşurate cu privire la perimetrele petroliere offshore şi onshore de adâncime. 

Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022 li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, existente la data de 1 ianuarie 2023.”

Art. 19 prevede că titularii de acorduri  petroliere offshore  şi/sau onshore de adâncime,  inclusiv filialele acestora şi/sau titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore şi/sau onshore de adâncime, aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi/sau onshore de adâncime, din care se deduc costurile de transport, distributie,  înmagazinare şi alte costuri logistice in masura in care sunt suportate de catre titularul acordului petrolier, şi preţul de 85  de lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore.

Legea offshore, promulgată în noiembrie 2018 de Klaus Iohnanis

Potrivit legii, sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, utilizat pentru finanţarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemului naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor investiţii.

Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat pe 24 octombrie 2018 şi un amendament al PNL, potrivit căruia titularilor acordurilor petroliere aflate în curs de executare li se aplică regimul fiscal specific destinat activităţii de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a actului normativ.

Cele mai importante resurse sunt în blocul Neptun, explorat de către ExxonMobil şi OMV Petrom, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor să fie cetăteni români cu rezidenţă fiscală în România, prevede proiectul de lege.

Cum sunt taxate companiile potrivit legii offshore

Impozitul asupra veniturilor suplimentare prevăzut la alin. (1) se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele offshore şi/sau onshore de adâncime, aşa cum acestea sunt determinate potrivit anexei nr. 2, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream.

Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale pentru care se aplică impozitul asupra veniturilor suplimentare practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime, pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2023 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:

• a) 15% din veniturile suplimentare  obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
• b) 30% din veniturile suplimentare  obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
• c) 35% din veniturile suplimentare  obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
• d) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
• e) 50% din veniturile suplimentare  obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
• f) 55% din veniturile suplimentare  obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
• g) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
• h) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare .

Operatorii economici calculează, declară şi plătesc lunar impozitul suplimentar, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care datorează impozitul.

Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore şi onshore de adâncime ca impozit asupra veniturilor suplimentare, se colectează într-un cont special utilizat pentru finanţarea înfiinţării şi extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemul naţional de transport gaze naturale, precum şi alte investiţii stabilite prin hotărâre a Guvernului. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului. Colectarea impozitului asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidenţa contabilă potrivit reglementărilor legale în vigoare, de la intrarea în vigoare a prezentei legi până în luna pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare, precum şi valoarea investiţiilor, care au fost înregistrate în evidenţa contabilă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se diminuează lunar cu valoarea investiţiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare. 

Deducerile se aplică până la atingerea valorii cumulate a investiţiilor în segmentul upstream, înregistrate în evidenţa contabilă conform legilor în vigoare.

ANRM şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală verifică, conform competenţelor,  realizarea investiţiilor în segmentul upstream deduse din impozitul pe veniturile suplimentare .

În cazul înstrăinării investiţiilor pentru care s-a beneficiat de deducerea prevăzută la alin. (3) şi (4), deducerea acordată se scade din valoarea cumulată a investiţiilor în segmentul upstream proporţional cu raportul dintre valoarea investiţiilor cedate şi valoarea investiţiilor înregistrate în segmentul upstream în perioada de referinţă în care a fost acordată.

Ce modificări se mai aduc legii

Impozitul asupra veniturilor suplimentare, calculat în condiţiile prezentei legi, reprezintă, pentru operatorii economici cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal, în condiţiile prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”

Articolul 20 se modifică şi se completează şi va avea următorul conţinut:

„Art. 20 - (1) Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliaţi acestora:

a) au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la preţurile şi în cantităţile determinate de către aceştia, în acord cu legislatia naţională precum si cu principiile Uniunii Europene de piaţă liberă;

b) nu pot face obiectul unor restrictii referitoare la preţ, comercializare, ofertare şi/sau vanzare a hidrocarburilor după data de 31 decembrie 2022, cu excepţia prevederilor legale obligatorii din România precum si ale Uniunii Europene;

(3) Prin derogare de la aliniatul (1) si/sau (2), Guvernul, prin Hotarare de Guvern, la propunerea Ministerului Energiei, in situatie de criza energetica si/sau de distorsiune a aprovizionarii cu gaze naturale a Romaniei, poate lua măsuri de vânzare cu prioritate în Romania, a cantităţilor de gaze naturale extrase din perimetrele respective.

Art. 21 - (1) prevede că regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare prevăzute la art. 18 şi art. 19 nu se vor modifica, indiferent sub ce formă, în favoarea sau în defavoarea titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi onshore de adâncime, pe toată durata acordurilor.

Art.33 prevede că, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în cazul acordurilor petroliere offshore şi şi onshore de adâncime, nu se aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 73/2018, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare„

Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins: Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi titularii de acorduri petroliere pot încheia acte adiţionale la acordurile petroliere referitoare la perimetre petroliere reglementate de prezentata lege, aflate în curs de executare la data de 1 ianuarie 2022, pentru a reflecta la nivel contractual prevederile art. 18, 19, 20 şi 21.”