Persoanele condamnate definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu pot candida în funcţii publice. Legea, promulgată de Iohannis
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, legile care prevăd interdicţia de a candida şi a fi alese în funcţiile de senator, deputat, respectiv de primar, preşedinte al Consiliului judeţean, consilier judeţean, consilier local pentru persoanele care au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea, relatează Agerpres.
De Redactia Observator la 04.11.2022, 13:05
Actele normative modifică Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.
"Nu au dreptul de a depune candidaturi şi nu pot fi alese (...) persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute la articolul 37 din Constituţia României pentru a fi alese şi persoanele care la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia post condamnatorie sau dezincriminarea", prevăd legile.
Potrivit proiectului adoptat în luna octombrie de către Parlament, "demersul legislativ urmărea extinderea interdicţiei de a fi ales consilier local, consilier judeţean, primar sau preşedinte al consiliului judeţean ori senator sau deputat şi pentru persoanele condamnate definitiv pentru comiterea de infracţiuni contra vieţii, contra libertăţii persoanei, privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, contra libertăţii, integrităţii sexuale şi de rele tratamente aplicate minorului, daca nu a intervenit reabilitarea judecătorească sau nu a fost împlinit termenul de reabilitare", potrivit news.ro.
Vicepreşedintele PNL Alina Gorghiu transmitea, după votul din Parlament, că cel mai important criteriu de integritate autoimpus al PNL pentru alegeri devine acum literă de lege pentru toate partidele iar forma finală adoptată este mult îmbunătăţită, pe modelul din proiectele PNL, în sensul că persoanele condamnate pentru infracţiuni cu intenţie nu pot depune candidaturi şi nu pot fi alese nici la locale, nici la parlamentare, nici la prezidenţiale. Potrivit Alinei Gorghiu, campania USR cu "Fără penali în funcţii publice" de modificarea Constituţiei rămâne astfel fără obiect.
"Proiectul acesta s-a născut din dorinţa de a proteja copiii şi l-am lucrat împreună cu Salvaţi copiii, după ce am văzut cu toţii, anul trecut, cum un primar care a întreţinut relaţii sexuale cu o fată de 13 ani, vreme de trei ani, a fost reales într-o funcţie. Şi zilele acestea, am văzut mare scandal cu un deputat. În lipsa acestei legi, astfel de oameni pot fi în continuare în fruntea comunităţilor şi, mai rău, în fruntea ţării.
Legea adoptată astăzi, la propunerea USR, stabileşte interdicţii clare. Violatorii de copii şi corupţii nu au ce căuta în funcţii. Astăzi, s-a auzit o voce clară din Parlament: Fără penali în funcţii publice! Legea va merge la promulgare la preşedinte, sperăm să aibă zero toleranţă faţă de penali şi legea să intre cât mai rapid în vigoare", declara şi deputata USR Diana Stoica, unul dintre iniţiatorii legii. REPER a transmis, de asemenea, atunci, că tuturor persoanelor condamnate pentru orice infracţiune săvârşită cu intenţie le este interzisă participarea în alegeri.
"Iniţial, proiectul prevedea interzicerea participării în alegeri a tuturor persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra minorilor (viol, pornografie, trafic, vătămări corporale grave etc.), până la reabilitare. Proiectul de lege a fost conceput de deputatul Cătălin Teniţă (REPER) şi depus împreună cu deputata Diana Stoica (USR) în 2021", a spus Teniţă.
"Nu mai este vorba doar despre minori. Vorbim despre toţi condamnaţii, abuzatori de minori sau traficanţi de persoane, violatori, corupţi si alte soiuri de penali. Este de datoria noastră să nu mai permitem infractorilor să ajungă să conducă şi să ia decizii pentru români, fie că vorbim despre comunităţi locale sau Parlament. A fost nevoie să vină legea să spună că nu e normal aşa ceva!", a declarat deputatul Cătălin Teniţă în plenul Camerei Deputaţilor.
