Plumb: Limita maximă pentru alocații ar putea depăși 84 de lei, dacă Curtea Constituțională va permite
Limita maximă pentru alocații ar putea depăși 84 de lei, dacă Curtea Constituțională ar permite un sistem diferențiat în ceea ce privește aceste drepturi, a declarat joi Rovana Plumb
De Redactia Observator la 28.05.2015, 14:46
Limita maximă pentru alocații ar putea depăși 84 de lei, dacă Curtea Constituțională ar permite un sistem diferențiat în ceea ce privește aceste drepturi, a declarat joi Rovana Plumb
'Sigur că da, limita alocației ar putea merge și mai sus (dacă Curtea Constituțională ar permite un sistem diferențiat în ceea ce privește alocațiile — n.r.). Pentru anul acesta, dublăm de la 1 iunie alocațiile pentru toți cei 3.700.000 de copii. În plus, prin modificarea adoptată începând cu anul 2015, un număr de 500.000 de copii vor primi peste 84 de lei, încă 42 de lei. Am făcut o adresă către Curtea Constituțională, prin care vrem să știm dacă acest drept unic universal înseamnă un cuantum al alocației egal pentru toți copiii, sau faptul că toți copiii trebuie să primească o alocație, dar putem să dăm și diferențiat în funcție de nevoile copiilor care vin din familii defavorizate.
Noi am făcut acest lucru, am dat la 500.000 de copii 42 de lei în plus, practic am dublat această alocație, dar intervenim prin legea privind susținerea familiei prin acordarea alocațiilor de către Guvern. În ceea ce privește alocația de stat, vrem să știm foarte clar dacă acest drept universal se aplică fără discriminare în ceea ce privește cuantumul, sau se poate face diferențiat, în funcție de nevoile copilului. Luăm în calcul, după cum bine știți, formula care este aplicabilă la nivelul Uniunii Europene, și anume aceea de venit pe membru de familie până în 530 de lei, respectiv copii care trebuie să primească mai mult', a afirmat ministrul Muncii, cu ocazia lansării, de către MMFPSPV, a 'Ghidului copiilor pentru adulții care decid viitorul lor — politicieni, guvernanți, lideri formali sau informali'.
În ceea ce privește proiectul de lege prin care cei care iau indemnizație de creștere a copilului să nu poată realiza venituri mai mari de 3.000 de lei, Rovana Plumb a afirmat că s-a decis în Parlament ca veniturile suplimentare pe care părinții le pot obține pe perioada creșterii copilului primind și indemnizație să fie de șase indicatori sociali de referință.
'După cum bine știți, anul trecut am avut sesizări și informații din partea părinților, care deși și-au plătit toate contribuțiile și obligațiile la stat pentru că au obținut venituri suplimentare, legea nu permitea. Am făcut această modificare a legii, s-a adoptat de către Parlament și s-a decis în Parlament ca veniturile suplimentare pe care părinții le pot obține pe perioada creșterii copilului primind și indemnizație să fie de șase indicatori sociali de referință, respectiv 3.000 de lei', a spus ministrul Muncii.
Rovana Plumb, a precizat, totodată, că se dorește ca indemnizația mamei să fie egală cu media salariului din ultimele 12 luni, și nu cu 85% din salariu.
'Alocația pentru copil este una dintre măsurile care fac parte din pachetul pe care îl gândim și pe care vrem să-l punem în aplicare din 2016, privind susținerea familiei. În acest sens ne gândim să eliminăm pragul de limitare de la 3.400 lei a perioadei în care părintele primește indemnizația pentru creșterea copilului.
Pe perioada de 18 săptămâni mama are dreptul la concediul de maternitate. Toți părinții au dreptul și la o indemnizație de creștere a copilului pe o perioadă de până la doi ani de zile, iar în primul an au o limitare de 3.400 lei și o limită minimă de 600 lei. Ceea ce vrem să punem în aplicare este ca pe perioada concediului de maternitate, de 18 săptămâni, indemnizația mamei să fie egală cu media salariului din ultimele 12 luni, și nu cu 85% din salariu, pentru că nașterea nu este o boală și mama nu trebuie să fie penalizată', a subliniat Plumb.
Întrebată care este părerea sa cu privire la acordarea dreptului de vot de la 16 ani, ministrul Muncii a spus că 'trebuie inițiată o dezbatere în acest sens, pentru că într-adevăr tinerii au dreptul la muncă de la 16 ani și atunci de ce n-ar avea și dreptul la vot? Acest lucru implică însă o dezbatere amplă la nivelul societății, nu o decizie luată pe moment. De altfel, după cum bine știți, implică modificările aduse Constituției existente în momentul de față'.
În cadrul evenimentului de la Palatul Victoria, MMFPSPV și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție au semnat un Acord de parteneriat cu Consiliul Național al Elevilor.
