Iohannis exclude regimul de austeritate. Preşedintele despre politica externă: Românii sunt mai bine apăraţi, România este mai bine protejată

Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni în care a vorbit despre rolul României din politica externă şi despre deciziile importante, atât pe plan extern cât şi intern, care vizează ţara noastră. Şeful statului spune că nu va accepta un nou plan de austeritate pentru România. El dă exemplu criza economică din perioada 2009-2011: „Rezultatul nu a fost unul bun și nu intenționez să accept un nou experiment de acest tip în România”.

• Cum şi-a falsificat un senator POT CV-ul: Paul Pintea are doar 10 clase, calificarea zidar și studii la "academia matrimonială"

Preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre ultimele săptămâni în care România a jucat un rol extrem de important pe plant extern, mai ales în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina.

Klaus Iohannis: "Dacă ne gândim la ultimele doua intâlniri mari care au avut loc, summitul de la Madrid şi Consiliul European, ne amintim cu plăcere de rezultatele bune ce au fost obţinute de România pentru România. Cred că este potrivit să repet că aceste înâlnir au făcut Români mai sigură, mai vizibilă şi au dovedit un lucru care a fost discutat de multe ori, România este un actor forte implict în politica Europeană şi de Securitate. Românii sunt mai bine apăraţi, România este mai bine protejată. Faptul că Ucraina şi Moldova au primit statutul de candidat, ne dăm seama că şi pe aces palier, pentru România a fost o evolutie pozitivă. Aceste rezultate nu au venit de la sine ;i nu au căzut din cer. Sunt rezultatele unei echipe mari"

De asemenea, el a vorbit şi despre criza energetică şi majorarea facturilor. Klaus Iohannis a menţionat că Guvernul României a funcţionat extrem de bine în ultima perioadă.

Şeful statului spune că Executivul trebuie să ia în continuare măsuri pentru a veni în sprijinul populaţiei, dar şi în cel al economiei ţării. 

Klaus Iohannis despre situaţia din România

"Nu cred şi nu avem un plan de a intra în procedeu de austeritate din motive foarte simple. Am avut criza din 2009-2010, unde a încercat Europa sau s-a incercat să se combată criza prin măsuri de austeritate si rezultatul nu a fost unul bun. nu intenţionez să accept un nou experiment de acest tip în Romania. Planul pe care îl avem e cel prezentat de Guvernul României. este un plan care până acum a functionat foarte bine, Guvernul pe de o parte alocă bani pentru investiţii, dispunem şi de fonduri europene substanţiale, Guvernul a reuşit să vină cu pachete de sprijin pentru populaţia vulenrabilă. Acestea vor continua. vom avea investiţii în infrastructura şi economie, dar şi pachete de sprijin acolo unde e nevoie. criza energetică nu s-a terminat, se vorbeşte si de o criza a alimentelor care poate pe noi nu ne afectează direct. (..) e timp să ne pregătim pentru aceste vremuri care sunt complicate. Mi-as dori să am numai velti pozitive" a spus Klaus Iohannis.

Referitor la legea avertizorilor de integritate preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că situaţia este una in evolutie. "Parcursul legii nu s-a terminat. Legea s-a votat, este la CCR pentru analiză pe constituţionalitate, după care fie se intoarce în parlament, fie se intoarce la mine şi voi putea să mă folosesc de instrumentele de care dispune un preşedinte. Sun convins că în final vom avea o lege care va avea o formă bună."

Iohannis despre propunerea de a deveni secretar general NATO

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat marţi, într-o conferinţă de presă, că, dacă i s-ar face o propunere să devină secretarul general al NATO, ar evalua-o şi ar face un anunţ public pe această temă.

Iohannis a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă ar putea fi următorul secretar general al NATO. “Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aş evalua-o foarte serios şi aş face o declaraţie publică”, a afirmat Iohannis.

La începutul lunii februarie, preşedintele Klaus Iohannis a fost menţionat de DPA printre posibilii candidaţi la funcţia de secretar general al NATO, care va rămâne vacantă după încheierea mandatului lui Jens Stoltenberg.

Fostul premier britanic Theresa May, premierul olandez Mark Rutte, premierul eston Kaja Kallas, fostul comisar UE pentru politică externă Federica Mogherini şi preşedintele român Klaus Iohannis au fost evocaţi drept posibili candidaţi pentru şefia NATO, a notat DPA.

Referitor la Codul Fiscal şi raţionalizarea gazelor, Klaus Iohannis a spus că: "Am discutat aceste proiecte şi cu premierul şi cu minşitrii. Cred că e important ca aceste chestiuni vor fi puse în dezbatere publică şi nu se adoptă peste noapte. Nu are rost să speculăm chestiuni care nu vor fi poate nicodată puse în practică. Raţionalizarea gazului şi dacă au fost discutii au fost la nivel tehnic pentru că dacă se întamplă o catastrofa e important să ai un plan.

Reporter: Există o serie de impozite şi taxe care au fost introduse în alte circumstanţe şi se impune o modernizare 

Iohannis: La asta se lurează. prezinta Guvernul, nu eu. I-am rugat să nu apară o povară o suplimentare pentru românii de rând sau o inhibiţie pentru companii şi care să duca la o mai bună colectare a bugetul de stat.

Şeful statului a spus referitor la panedmia de coronavirus că "este supărător să vedem iarăşi un val de infectări cu SARS-CoV-2. Statisticile spun că nu produc forme mai grave decât până acum. Ministrul Sănătăţii nu se gândeşte la măsuri restrictive.

În ceea ce priveşte preţurile la combustibil, preşedintele a fost întrebat de reporteri ce face statul pentru a se vedea ieftinirea la pompă mai mult de 50 de bani? Ca răspuns, Klaus Iohannis a spus că: Guvernul face atât cât poate să stabilizeze preţul benzinei şi al motorinei şi să-l coboare cu 50 de bani. Benzina şi motorina s-a scumpit peste tot şi există o legatură directă ca dacă se stabilizeaza preţul barilului se stabilizează şi la pompă. Acum a fost posibil atât cât s-a putut.