Proiectul privind "taxa pe poluare", scos de pe agenda Guvernului. PSD dă vina pe PNL

PSD a anunţat, marţi, că proiectul de hotărâre de guvern promovat de Ministerul Dezvoltării cu privire la introducerea unor taxe pentru autovehiculele care circulă în Zonele cu Niveluri Scăzute de Emisii nu va intra în dezbaterea Guvernului şi va fi scos de pe agendă.

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

"Proiectul de HG promovat de Ministerul Dezvoltării cu privire la introducerea unor taxe pentru autovehiculele care circulă în Zonele cu Niveluri Scăzute de Emisii nu va intra în dezbaterea Guvernului. Această inițiativă, care are un impact social ridicat și care introduce taxe noi, nu a respectat solicitarea premierului Marcel Ciolacu de a parcurge în prealabil o etapă de consultare publică și de a fi validată politic în interiorul Coaliției de Guvernare.Ca atare, proiectul va fi scos de pe agenda Guvernului", se arată într-un mesaj de pe pagina de Facebook a PSD.

În 26 iulie, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei anunţa ”deschiderea procedurii de transparenţă decizională a procesului de elaborare a proiectului următorului act normativ – HOTĂRÂRE privind metodologia de elaborare a regulilor de acces, a modului de aplicare a tarifelor, precum şi a excepţiilor aferente zonelor cu nivel scăzut de emisii”

Potrivit Notei de fundamentare, stabilirea şi aprobarea zonelor cu nivel scăzut de emisii trebuie să respecte prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, având în vedere necesitatea introducerii unor măsuri legislative care să conducă la îmbunătăţirea calităţii aerului ca urmare a condamnării România de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe cauza C 638/18, pentru depăşire sistematică şi persistentă a valorilor limită zilnice pentru microparticule (PM10) pentru intervalul 2007-2016 şi a valorilor limită anuale pentru intervalul 2007-2014 cu excepţia anului 2013 în zona RO32101 (Bucureşti, România) şi de a se asigura că perioada de depăşire este cât mai scurtă cu putinţă.

”Oraşele din România se confruntă cu o serie de probleme cauzate de extinderea urbană şi de serviciile de transport public inadecvate, de reţelele rutiere incoerente, de trotuarele subdimensionate şi de soluţiile de parcare inadecvate, dar problema majoră este traficul, care este foarte aglomerat şi frecvent congestionat. Atunci când vorbim despre mobilitate urbană durabilă, trebuie să luăm în considerare nu numai transportul de persoane, ci şi transportul de mărfuri, o componentă importantă a aglomeraţiei urbane. În anul 2019, Bucureştiul a fost cel mai congestionat oraş din Uniunea Europeană şi al 14-lea cel mai congestionat oraş din lume, iar timpul pierdut în trafic de bucureşteni la orele de vârf ajunge să fie de peste 227 de ore anual, echivalentul a 9 zile întregi sau 28 de zile lucrătoare”, se arată în Nota de fundamentare.

Potrivit documentului citat, „zonele cu nivel scăzut de emisii definesc zone geografice specifice situate în medii urbane, în general, şi în care aplică restricţii privind circulaţia vehiculelor în funcţie de nivelul de emisii”.

”Principalul obiectiv al stabilirii acestor zone este îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea poluării mediului, contribuind astfel la protejarea sănătăţii publice. În zonele cu nivel scăzut de emisii este permis accesul doar al vehiculelor care respectă standardele stabilite prin regulamentul adoptat de către autoritatea publică locală. În aceste zone pot fi aplicate taxe sau restricţii celor care nu respectă aceste standarde”, se mai arată în document.

Principalele beneficii sunt, potrivit iniţiatorilor

• îmbunătăţirea calităţii aerului – prin restricţionarea accesului vehiculelor, se realizează o reducere directă a emisiilor de gaze, precum dioxidul de carbon (CO2), monoxidul de carbon (CO) şi alţi compuşi;
• protecţia sănătăţii publice – reducerea poluării aerului în zonele cu nivel scăzut de emisii are un efect asupra reducerii problemelor de sănătate, mai ales a celor respiratorii, cum ar fi astmul, bronşita, alergiile. Adoptarea unor forme de mobilitate activă, cum ar fi mersul pe jos sau cu bicicleta, îmbunătăţeşte şi întreţine starea de sănătate. Acest lucru nu numai că este benefic pentru sănătatea rezidenţilor, dar reduce şi costurile cu asistenţa medicală;
• utilizarea combustibililor regenerabili – zonele cu nivel scăzut de emisii promovează tranziţia către surse de energie mai puţin poluante, cum ar fi energia electrică produsă din surse regenerabile, precum şi hidrogenul verde sau combustibilii regenerabili. Această măsură contribuie în continuare la reducerea amprentei de carbon a sistemelor de transport şi la decarbonizarea progresivă a oraşelor;
• dezvoltarea mobilităţii urbane durabile – mobilitatea urbană durabilă este prezentată ca un răspuns cuprinzător şi foarte eficient. Oraşele cu zone cu nivel scăzut de emisii se concentrează pe reducerea emisiilor, preferând vehiculele cu etichetă ecologică şi promovând mijloace de transport ecologice, facilitând mobilitatea în anumite zone ale oraşului.