Înarmarea României, pe lista CSAT. Şedinţa va fi convocată pe 28 sau 31 martie. Surse: Planul Guvernului cu trei companii din Apărare

România se blindează. Preşedintele interimar, Ilie Bolojan, convoacă CSAT-ul, iar pe masă are un plan pentru înarmarea ţării. Se discută ca armata să preia mai multe fabrici de armament şi muniţie de la Ministerul Economiei pentru creşterea producţiei autohtone. Totul, în contextul în care Comisia Europeană a lansat marele plan de înarmare şi alocă peste 800 de miliarde de euro. Ilie Bolojan a declarat, joi seară, că va convoca CSAT-ul în data de 28 martie sau 31 martie.

• Lista lui Peşchir. Vedetele din România care ar fi făcut campanie pentru Călin Georgescu

Președintele interimar Ilie Bolojan spune că CSAT a fost convocat pe 28 sau 31 martie. Întrebat, joi seara, dacă a decis data ședinței CSAT, Bolojan a răspuns: "Pe 28 sau pe 31. Am semnat documentele exact înainte de plecare, dar este stabilită data și o să rog colegii care gestionează acest capitol să vă comunice mâine exact data și ordinea de zi". Cu siguranță, a spus Bolojan, ședința CSAT va avea loc în ultima săptămână din martie.

Surse Observator spuneau încă din cursul zilei de joi că, cel mai probabil, la finalul săptămânii viitoare Ilie Bolojan va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării. În fruntea listei e înarmarea României. Executivul lucrează la un plan prin care să mute anumite fabrici de armament și muniție din subordonarea Ministerului Economiei la Ministerul Apărării Naționale.

Înarmarea României, pe masa CSAT

Ar fi vorba despre companii producătoare de pulberi, trei la număr, spun surse din Guvern. Asta pentru că MApN vrea să securizeze procesele de producţie pe muniţie. Şi atunci, Pirochim Victoria, fabrică pentru care Comisia Europeană a aprobat un ajutor de aproape 50 de milioane de euro şi care va fi construită cu un producător german, ar putea trece la MApN, dar şi fabrica de rachete de la Ploieşti este în discuţie, potrivit surselor Observator. 

"Trăim într-o nouă filosofie în materie de Apărare şi căutăm soluţii prin care, pe de o parte, toate investiţiile pe care le facem în industria de Apărare naţională să fie considerate investiţii directe în segmentul de defence. Pe de altă parte, să vorbim de modul în care ne putem asigura interesul esenţial de securitate al nostru", a declarat Bogdan Ivan, ministrul Economiei.

"Partea aceasta de a trece, cel puţin producţia de explozivi şi pulberi, producţia de armament, armament specializat, chiar partea de aviaţie. Este bine ca o parte din aceste întreprinderi să treacă în subordinea directă a Ministerului Apărării şi aici chiar avem şi o anumită resursă umană pentru a gestiona situaţia", spune Cristi Barbu, general în rezervă.

Adică, într-un termen cât mai scurt, echipamentul şi tehnica militară necesară Ministerului Apărării să poată fi livrată. 

Planul extins pentru "Europa apărată"

Între timp, la Bruxelles, oficialii europeni au pe masă planul extins pentru Europa apărată. O schemă care permite ţărilor membre să facă investiţii în Apărare astfel încât, până în 2030, să ţină piept unor eventuale conflicte şi să transforme blocul european într-o superputere militară.

"Se va discuta despre Ucraina, de asemenea despre dezvoltarea industriei europene de apărare, în aşa fel încât, în afară de creşterea cheltuielilor pentru Apărare, să existe un efect economic favorabil prin dezvoltarea conglomeratelor de apărare europene pentru a crea noi locuri de muncă în economiile europene", a declarat Ilie Bolojan, preşedintele interimar al României.

România trebuie să elaboreze rapid un plan de înzestrare naţională şi apărare pentru a putea pune mâna pe banii de la Uniune prin programul ReArm Europe. În total, Europa a alocat apărării 800 de miliarde de euro.