Vlad Voiculescu, reacție ironică după criticile Inspecției Judiciare în dosarul „10 august”

Vlad Voiculescu a respins criticile Inspecției Judiciare, care l-a inclus în rândul politicienilor care au afectat credibilitatea Justiției prin declarațiile lor despre dosarul „10 august”.

• Focul Sfânt a luminat România în noaptea Învierii. Credincioșii au fost copleșiți de emoții şi plini de speranță

Vlad Voiculescu a scris într-o postare pe Facebook că raportul Inspecției Judiciare vorbește despre afectarea credibilității Justiției „ca și cum ai spune că reportajele despre tăierile ilegale de păduri afectează credibilitatea Romsilva”.

„Inspecția Judiciară, condusă în mod fabulos de același domn Lucian Netejoru, constată astăzi că declarațiile mai multor politicieni (printre care mă număr) cu privire la dosarul <10 august>... <au afectat independența justiției> și <au avut un puternic impact negativ asupra (...) credibilității justiției în rândul opiniei publice>. Este ca și cum ai spune că recentul concurs de la casele de asigurări (la care doar 5 candidați au luat notă de trecere) afectează credibilitatea sistemului de sănătate. Este ca și cum ai spune că rezultatele testelor PISA afectează credibilitatea sistemului de educație. Este ca și cum ai spune că reportajele despre tăierile ilegale de păduri afectează credibilitatea Romsilva”, a scris Vlad Voiculescu.

El apreciază că sistemul de justiție „reușește să se decredibilizeze cu fiecare dosar care este fie amânat, fie îngropat”. „Adevărul este că Romsilva este direct responsabilă de furtul <ca în codru> și poate chiar și de expresie, că sistemul de educație este cea mai mare vulnerabilitate a țării ăsteia pe termen mediu și lung, că șefii caselor de asigurări județene au fost mereu numiți politic și mulți nici măcar nu au avut curajul să participe la concurs și da... că sistemul nostru de justiție reușește să se decredibilizeze cu fiecare dosar care este fie amânat, fie îngropat. Dosarele 10 august și Colectiv sunt doar cele mai recente”, conchide fostul ministru al Sănătății.

Ce spune Raportul Inspecției Judiciare

Inspecţia Judiciară a finalizat raportul privind "apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său" cu privire la afirmaţiile făcute de mai mulţi lideri politici pe seama dosarului "10 august" şi a decis că aceştia au afectat independentaţa Justiţiei.

Conform raportului Inspecţiei Judiciare, premierul Florin Cîţu, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, co-preşedinţii USR-PLUS Dacian Cioloş şi Dan Barna, dar şi alţi politicieni ai puterii - ca Vlad Voiculescu şi Rareş Bogdan - au afectat independenţa Justiţiei în dosarul „10 august”, în ansamblul său.

„Prin declaraţiile publice, postările pe reţele de socializare, astfel cum au fost preluate şi prezentate în mass-media s-a produs o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a afectării independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său”, este concluzia inspectorilor judiciar , judecători şi procurori, după ancheta făcută, conform Mediafax.ro.

„Chiar dacă afirmaţiile lansate în spaţiul public sunt justificate de analiza unui subiect larg mediatizat, în care acuzele la adresa procurorilor de caz şi judecătorului care a pronunţat hotărârea au fost din cele mai diverse (prin acreditarea ideii de soluţionare prin încălcarea nomelor care guvernează desfăşurarea procesului penal, prin presupuse intervenţii asupra procurorilor şi judecătorilor) nu trebuie omisă calitatea şi poziţia celor care formulează astfel de afirmaţii, limita limbajului public fiind în mod cert depăşită atunci când sugerează ideea că o anumită cauză nu a fost instrumentată şi judecată corect, în limitele legii, şi că se aşteaptă de la celelalte puteri ale statului să identifice modalităţi de schimbare a unei soluţii definitive.

În mod particular, apreciem că se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept abordarea ministrului Justiţiei, reprezentant al unei formaţiuni politice şi persoană vătămată în cauză, de a promite adoptarea unor acte normative care să diminueze statutul judecătorilor şi procurorilor, ca „remediu” al dispunerii/pronunţării unor soluţii apreciate de acesta ca neîntemeiate şi nelegale.

Ori, prin adoptarea unei asemenea poziţii de forţă şi formularea unor aprecieri negative cu privire la activitatea judiciară desfăşurată de procurori şi judecători în dosarul analizat se induce în rândul opiniei publice ideea că statutul judecătorilor şi procurorilor poate depinde de soluţiile „favorabile” ministrului justiţiei pe care aceştia le dispun/pronunţă, urmând a fi „pedepsiţi” în cazul în care soluţiile nu sunt cele aşteptate.

Raportat la situaţia de fapt, dar şi la cadrul legal care defineşte independenţa sistemului judiciar şi limitele libertăţii de exprimare, se poate concluziona că aceste postări şi interviuri, alături de alte interviuri realizate cu alte persoane/asociaţii civice care au formulat denunţuri/plângeri penale în legătură cu evenimentele petrecute la 10 august 2018 şi preluate în emisiuni radio şi tv, precum şi în articolele de presă analizate au generat reacţii şi comentarii ample atât din partea realizatorilor, cât şi din partea autorilor, în cadrul cărora, plecând de la o singură cauză, au fost exprimate opinii şi au fost emise concluzii cu caracter de generalitate, cu un puternic impact negativ asupra întregului sistem judiciar şi a credibilităţii justiţiei în rândul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independenţa judecătorilor şi procurorilor atât sub aspect instituţional, ca sistem judiciar, cât şi funcţional, la nivel individual.

Prin urmare, se apreciază că au fost depăşite limitele admisibile ale discursului public, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care consacră libertatea de exprimare.

Este adevărat că dreptul la libertatea de exprimare este un drept constituţional, însă nu este însă unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi independenţa şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Potrivit legislaţiei interne, dreptul la liberă exprimare nu poate fi exercitat cu încălcarea acestui principiu.”, mai scrie în raport.