Florin Cîțu, Dan Barna şi Dacian Cioloş au încălcat independența justiției în dosarul 10 august. Ce spune Raportul Inspecției Judiciare

Conform raportului Inspecţiei Judiciare, premierul Florin Cîţu, ministrul Justiţiei, Stelian Ion, co-preşedinţii USR-PLUS Dacian Cioloş şi Dan Barna, dar şi alţi politicieni ai puterii - ca Vlad Voiculescu şi Rareş Bogdan - au afectat independenţa Justiţiei în dosarul „10 august”, în ansamblul său.

„Prin declaraţiile publice, postările pe reţele de socializare, astfel cum au fost preluate şi prezentate în mass-media s-a produs o încălcare a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, cu consecinţa scăderii încrederii cetăţenilor în sistemul judiciar şi, implicit, a afectării independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său”, este concluzia inspectorilor judiciar , judecători şi procurori, după ancheta făcută, conform Mediafax.ro.

„Ulterior soluţionării definitive a dosarului nr.26704/3/2020, dar anterior motivării hotărârii judecătoreşti, în perioada 2-4 martie 2021, mai multe personalităţi politice din România, reprezentanţi ai puterilor executive şi legislative (prim-ministrul României, ministrul Justiţiei, europarlamentari, reprezentanţi ai partidelor politice aflate în prezent la guvernare), fie în cadrul unor postări pe reţeaua de socializare facebook, fie în cadrul unor interviuri şi emisiuni radio şi TV, au făcut o serie de afirmaţii referitoare la legalitatea soluţiilor dispuse de procuror/pronunţate de judecător, funcţionare a sistemului de justiţie în ansamblul său, activitatea procurorilor de caz, a procurorului-şef DIICOT şi a judecătorului de cameră preliminară şi au solicitat, după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, identificarea altor căi de continuare a anchetei penale faţă de persoanele pentru care se dispusese clasarea sau demararea unei anchete parlamentare care să aibă aceeaşi finalitate, respectiv de stabilire a persoanelor vinovate, care au continuat şi ulterior luărilor de poziţie ale Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, Tribunalului Bucureşti şi ale reprezentanţilor unor asociaţii profesionale ale judecătorilor”, arată Inspecţia Judiciară.

Ce declaraţii au făcut oamenii politici în dosarul "10 augusut"

Raportul Inspecţiei Judiciare citează şi prezintă pe larg declaraţiile publice făcute de Stelian Ion, ministrul Justiţiei, ale lui Rareş Bogdan – europarlamentar PNL, prim vicepreşedinte PNL, ale lui Vlad Gheorghe – europarlamentar USR, ale lui Florin Cîţu- prim – ministru al României, ale lui Dacian Cioloş – europarlamentar PLUS, partidul USR, ale lui Vlad Voiculescu – fost ministru al Sănătăţii, ale lui Dan Barna, co- preşedinte USR Plus, ale Iuliei Scântei, senator PNL, dar şi poziţionări publice care ar fi afectat independenţa Justiţiei făcute de ONG-urile comunitatea Declic, Corupţia Ucide, Evoluţie în Instituţie, Geeks for Democracy, Iniţiativa România, Rezistenţa, Reset Iaşi, Braşovul Civic sau Cătălina Hopârteanu.

Astfel, la data de 2 martie 2021, pe pagina de facebook a ministrului Justiţiei, domnul Stelian Ion, a fost postat următorul mesaj: „Am fost pe 10august 2018 în Piaţa Victoriei alături de familie, prieteni şi colegi. Am văzut ce s-a întâmplat acolo. Am inhalat gaze lacrimogene, iar unii dintre prietenii si colegii mei au fost bătuţi si răniţi. (…) Nici nu am să vă împărtăşesc emoţiile şisentimentele mele legate de acest subiect. Ca cetăţean, eu, unul, ştiu ce am de făcut în această privinţă.(…)Nu există stat de drept fără o justiţie independentăşi funcţională. De aceea anomaliile sistemice trebuie înlăturate. Şi tocmai acesta este unul dintre obiectivele mandatului meu. Privind în ansamblu, sistemul de justiţie are nevoie de o reformă profundă, iar legile după care funcţionează trebuie îmbunătăţite.

Sistemul pe care îl aşezăm acum le vagaranta şi copiilor noştri că pot trăi aici, într-o ţară civilizată, în care domneşte legea, unde furtul este pedepsit ferm, iar munca este premiată. O ţară în care îşi pot exprima opiniile fără să li se pună pumnul în gură şi fără să fie gazaţi saubătuţi.”

La data de 3 martie 2021 domnul Florin Cîţu, prim-ministrul României, în cadrul mai multor emisiuni radio-tv (DIGI FM, Ştiri, ora 15:02, DIGI 24 HD,Ştiri ora 14:01)a afirmat următoarele:„Nu pot să comentez decât ca cetăţean că sunt dezamăgit e adevărat că vedem că în România nimeni nu a tras în noi în decembrie, nimeni nu răspunde pentru mineriade şi avem iarăşi aici un eveniment care e foarte greu să găsim responsabili. În ceea ce mă priveşte, mă voi asigura că niciodată cetăţenii

României nu vor mai avea de suferit de pe urma unui stat abuziv, aşa cum au fost aceste de situaţii. Am stat de vorbă cu ministrul Justiţiei, vom vedea dacă mai există alte căi de atac, dacă se poate ceva sau nu în acest moment. Aşteptopinia experţilor în această situaţie.” 

„…este o decizie a Tribunalului şi nu pot să comentez decât ca cetăţean.Că sunt dezamăgit, este adevărat, că vedem că în România nimeni nu a tras în noi - nu? - în decembrie, mineriadele... Nu răspunde nimeni pentru mineriade şiavem, iarăşi, aici încă un eveniment în care este foarte greu să găsimre sponsabili. În ceea ce mă priveşte, mă voi asigura că niciodată cetăţenii României nu vor mai avea de suferit de pe urma unui stat abuziv, aşa cum au fost aceste situaţii”, iar la întrebarea reporterului referitoare la posibilitatea atacării soluţiei, acesta a afirmat că „ Am stat de vorbă cu ministrul justiţiei.Vom vedea dacă există alte căi de atacat, dacă se poate face ceva sau nu înacest moment. Vă daţi seama, că aştept opinia experţilor în această situaţie.”

Politicienii au depăşit limitele discursului public

În argumentarea soluţiei propuse, după verificările făcute, inspectorii judiciari citează jurisprudenţa internaţională cu privire la independenţa Justiţiei, Constituţia României, jurisprundenţa CEDO şi arată următoarele:

„Din analiza afirmaţiilor personalităţilor publice, reprezentanţi ai puterii executive şi legislative, preluate şi comentate ulterior în mass-media, se acreditează ideea lipsei unei anchete efective a procurorului de caz, ratificată de soluţia pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, cu încălcarea principiului legalităţii procesului penal consacrat de art.2 din Codul de procedură penală, iar soluţia pronunţată ar fi una care nu are la bază o analiză a realităţii faptice în raport cu dispoziţiile legale incidente.

Astfel, în afara principiului separaţiei puterilor în stat consacrat de Constituţia României, autorii emit verdicte, stabilesc vinovăţii şi exercită un adevărat control de legalitate al actelor procurorilor şi al hotărârii judecătoreşti în afara oricărui cadru legal, plecând de la unicul argument factual legat de multitudinea plângerilor penale formulate în legătură cu evenimentul şi lipsa audierii tuturor acestor persoane vătămate, deşi, în sine, numărul acestora nu este un argument care să justifice depăşirea limitelor legale şi reprezintă chestiuni care pot fi analizate în cursul procesului penal fie de către procuror, fie de către judecător.

Cu atât mai puţin poate fi considerat că are suport factual, câtă vreme o parte dintre aceştia au fost participanţi la acţiunea de protest din data de 10 august 2018 sau/şi autori ai unor plângeri penale în legătură cu evenimentele din 10 august 2018.

Ori, nimeni nu poate fi judecător/procuror în propria cauză şi este cu atât mai grav a-şi aroga astfel de calităţi, persoane cu calităţi oficiale în stat (executiv, legislativ, europarlamentari).

Chiar dacă afirmaţiile lansate în spaţiul public sunt justificate de analiza unui subiect larg mediatizat, în care acuzele la adresa procurorilor de caz şi judecătorului care a pronunţat hotărârea au fost din cele mai diverse (prin acreditarea ideii de soluţionare prin încălcarea nomelor care guvernează desfăşurarea procesului penal, prin presupuse intervenţii asupra procurorilor şi judecătorilor) nu trebuie omisă calitatea şi poziţia celor care formulează astfel de afirmaţii, limita limbajului public fiind în mod cert depăşită atunci când sugerează ideea că o anumită cauză nu a fost instrumentată şi judecată corect, în limitele legii, şi că se aşteaptă de la celelalte puteri ale statului să identifice modalităţi de schimbare a unei soluţii definitive.

În mod particular, apreciem că se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept abordarea ministrului Justiţiei, reprezentant al unei formaţiuni politice şi persoană vătămată în cauză, de a promite adoptarea unor acte normative care să diminueze statutul judecătorilor şi procurorilor, ca „remediu” al dispunerii/pronunţării unor soluţii apreciate de acesta ca neîntemeiate şi nelegale.

Ori, prin adoptarea unei asemenea poziţii de forţă şi formularea unor aprecieri negative cu privire la activitatea judiciară desfăşurată de procurori şi judecători în dosarul analizat se induce în rândul opiniei publice ideea că statutul judecătorilor şi procurorilor poate depinde de soluţiile „favorabile” ministrului justiţiei pe care aceştia le dispun/pronunţă, urmând a fi „pedepsiţi” în cazul în care soluţiile nu sunt cele aşteptate.

Raportat la situaţia de fapt, dar şi la cadrul legal care defineşte independenţa sistemului judiciar şi limitele libertăţii de exprimare, se poate concluziona că aceste postări şi interviuri, alături de alte interviuri realizate cu alte persoane/asociaţii civice care au formulat denunţuri/plângeri penale în legătură cu evenimentele petrecute la 10 august 2018 şi preluate în emisiuni radio şi tv, precum şi în articolele de presă analizate au generat reacţii şi comentarii ample atât din partea realizatorilor, cât şi din partea autorilor, în cadrul cărora, plecând de la o singură cauză, au fost exprimate opinii şi au fost emise concluzii cu caracter de generalitate, cu un puternic impact negativ asupra întregului sistem judiciar şi a credibilităţii justiţiei în rândul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independenţa judecătorilor şi procurorilor atât sub aspect instituţional, ca sistem judiciar, cât şi funcţional, la nivel individual.

Prin urmare, se apreciază că au fost depăşite limitele admisibile ale discursului public, aşa cum sunt protejate de dispoziţiile art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care consacră libertatea de exprimare.

Este adevărat că dreptul la libertatea de exprimare este un drept constituţional, însă nu este însă unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrângeri, în ipoteza în care folosirea libertăţii de exprimare este îndreptată împotriva unor valori pe care statul le poate în mod legitim apăra, cum ar fi independenţa şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Potrivit legislaţiei interne, dreptul la liberă exprimare nu poate fi exercitat cu încălcarea acestui principiu.”

De asemenea, în verificările făcute, inspectorii judiciari au analizat şi postarea de pe Facebook făcută de preşedintele României, Klaus Iohannis, referitoare la dosarul „10 august”. 

Raportul privind apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său

Inspectorii judiciari au terminat verificările pe 6 aprilie 2021 şi au transmis raportul către Plenul CSM care urmează să îl dezbată în perioada următoare.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰