Mădălina Iacob s-a întors acasă pentru a vedea ce s-a schimbat în Botoşani: încă mai sunt copii care scriu la lumânare şi pentru care drumul până la şcoală e o aventură

Mădălina Iacob a început să scrie despre analfabetism şi abandon şcolar într-un ziar local, de la ea de acasă, din Botoşani. Azi se întoarce acasă şi găseşte totul neschimbat. Încă mai sunt copii care scriu la lumina lumânării, încă mai sunt copii pentru care drumul la şcoală e o mare aventură. România e campioana Europei şi la analfabetism, şi la abandon şcolar. Doar Ministrul Educaţiei s-a schimbat. De 32 de ori după Revoluţie.

• Jumătate de ţară, sub cod galben de vreme severă până sâmbătă seara. Rafalele de vânt depăşesc 50 km/oră

Sunt Mădălina Iacob și am plecat din Botoșani ca să fiu jurnalist. Impinsă de la spate, culmea, de profesoara mea de fizică. Mă întorc acasă, la ai mei. Ca să aflăm ce vor oamenii din Moldova de la România. E aici o bucata din Romania dureros de adevărată. România pentru care timpul parcă a stat în loc. E România mea. Am văzut-o prima dată când cred că nici nu eram pregătită să o văd. Eram tânăr jurnalist şi scriam la un ziar local din Botoşani. "Cred ca in Botosani se delimiteaza cel mai bine cele doua Românii despre care se tot vorbeste la televizor, o Românie ancorată in Evul mediu, şi cealaltă care face pasul spre dezvoltare. Se schimba lucrurile si in Botosani, in nord-estul izolat al tarii, dar se schimba mult mai incet decat in celelalte zone ale tarii. Nevoi primare, din nefericire. Noi am ramas cumva ancorati in trecut, inca vorbim despre drumuri neasfaltate, inca vorbim despre nevoia apei", a declarat Sergiu Bălăşcău, redactor-şef Botoşăneanul.

Copii care fac temele la lumina lumânării. Drumul până la şcoală e o aventură în sine

Mergem pe un drum plin de gropi pe care Catalin Onofrei, jurnalist local cu vechime, il stie foarte bine. L-a mai batut de multe ori, fie vara, fie iarna. Ca sa vadă cum s-a mai schimbat, dacă s-a schimbat vreun pic, viaţa copiilor din această parte uitată a României. In Balta Roşie, Botoşani, România, in 2013 nu era nici asfalt, nici apă în curtile oamenilor, nici curent electric. Iarna tot satul era ingropat in nameti si beznă. "Foarte greu, când se face seara, trebuie să ne culcam. Nu avem un televizor, nu avem nimic. Copiii nu au condiţii ca sa invete. Trebuie să facem pe zi lumină", spune o femeie. Au trecut 11 ani de atunci. La prima vedere, nimic nu s-a schimbat. Pe Denisa si mama ei le gasim fix in acelasi loc in care le-am lasat acum 11 ani. "Am ramas cu lumina de atunci. Depinde de vremea de afara, daca e soare, dar nu putem sa punem si noi ceva mai puternic, sa avem masina de spalat, frigider", spune mama Denisei.

Acum cativa ani civilizatia a intrat cu pasi timizi pe ulitele pline cu noroi din Balta Rosie. Multi dintre oamenii din sat au vazut atunci, pentru prima data in viata, cum se aprinde un bec si in camaruta lor. Asta pentru ca un grup de oameni inimosi le-a montat cateva panouri solare. Asta inseama ca au curent electric doar cat afara e soare. Iarna e cel mai greu. Bateria abia le ajunge să îşi încarce telefonul şi să vadă cateva minute din emisiunea preferata la televizor.  Asa se duce viata lor de cand se stiu. Intre lumina si intuneric. Intre speranta si resemnare.

E una din acele dimineti in care linistea satului e sparta brusc de zarvă de copiilor. Pleaca toti spre scoala. Acolo unde incepe asfaltul ii asteapta microbuzul. Si merg asa vreo 200 de metri. După care se termină asfaltul. Însă pentru ei nu mai contează. "Îmi dau seama ca le este greu. Conteaza mult in ziua de astazi mediul in care traiesti, si conditiile. Cu multa munca si dorinta se poate, nu este imposibil. Poate cu mai multa munca fata de ceilalati copii. Poate nu pleaca de la acelasi start", a declarat Ioana Cristina Paşcău, învatatoare liceul din Flămânzi. Si de aceea, pe drumul acesta plin de gropi si de intuneric, multi se pierd. Renunta la scoala. Satui sa mai infrunte frig si nameti, doborati de saracia si lipsurile de acasa ori, in cazul fetelor, pentru ca devin mame la varste foarte mici. Copii, mai sunt vreo 15 la şcoală şi la grădiniţă. Deocamdată.

Profesorii chiar pot schimba destine

Si stiti cine renunta cel mai usor la scoala, nu? Studiile spun ca acei copii care se afla in situatii socio-economice dificile. Adica asa, ca cei de aici. Discrepanta dintre oras si mediul rural este uriasa, de aproape 30%. Si mii de ani lumină. Studiul IPSOS arată cel mai bine că avem de-a face, de fapt, cu Romanii. In care 29% dintre romani sunt multumiti de sistemul educational romanesc iar 30% sunt nemultumiti. Principalele probleme sunt lipsa profesorilor calificaţi, bullyingul şi consumul de droguri in şcoli. Suntem la doar 30 de kilometri distanţă de Balta Roşie. Aici am terminat liceul, la Botosani. Si aici am intalnit dascalul care mi-a schimbat tot destinul. Profesorii chiar pot schimba destine. Eu sunt un exemplu. Mama şi-ar fi dorit să lucrez la bancă. Tata, poliţist, mă vedea, evident, poliţistă. Doar profesoara mea de fizică a sesizat la mine talentul de jurnalist.  

"În meseria pe care o ai tu acum, trebuie sa folosesti absolut tot ce am invatat noi la scoala, inclusiv la fizica. La concursul respectiv, stii ca aveam nevoie de o echipa, iar in echipa rolul tau era sa prezinti acel proiect, si ti s-a potrivit cel mai bine", a declarat Cristina Bălăucă, profesor de fizică la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" din Botoşani. În toţi anii care au urmat am realizat cat de mult a contat acel start bun in scoală. Si cat de multi copii din Romania sunt nedrept privati de acest drept prevazut in Constitutie. Doar pe hartie totul arta bine. I se spune Romania educata si e proiectul de suflet al lui Klaus Iohannis. Ne-a vorbit tuturor despre el prin 2016 dar a fost lansat, cu fast, abia anul trecut. Avem şi pedepse mai dure pentru bullying si violenta in scoli. Acestea sunt şi cele mai mari nemultumiri ale romanilor atunci cand vine vorba despre educatie.

În 2021, am prezentat în exclusivitate la Observator cazul unui elev de clasa a şasea care s-a aruncat de la etajul unei şcoli din Bucureşti. Inspectorul de la acea vreme a considerat ca incidentul a fost o joacă de copii. După difuzarea reportajului a fost demis. Băiatul le-a povestit, insa, colegilor că voia să moară din cauza umilinţelor de la şcoală. Iar in scoli, fenomenul e scapat de sub control. Consilierii şi psihologii sunt puţini şi nu fac faţă problemelor. Recent, la Şcoala Titulescu, un copil a reclamat alţi doi colegi ca l-ar fi violat in toaleta scolii. La cel mai bun colegiu din Bucuresti, liceul "Sf. Sava", un profesor de economie a fost acuzat ca a violat doi elevi cu care facea meditatii. Iar un tânăr de la Liceul Creangă este arestat la domiciliu si in acest moment dupa ce şi-a înjunghiat profesoara de japoneză în timpul orei. De la catedră, dascălii se plâng că nu mai sunt ascultaţi. Anul trecut aproape o luna au fost in greva generala, iar examenele naţionale au fost la un pas de a fi suspendate. Doar asa au obtinut lefuri mai mari.

"Profesorul contează foarte mult, ii da sperante copilului, ca poate face singur. Este vorba aia la scoala - ce a spus doamna la scoala, domnul. E mai mult decat mama cateodata!", a declarat Cristina Bălăucă, profesor de fizică la Colegiul Naţional "Mihai Eminescu" din Botoşani. Doar unu din patru români consideră că educaţia din România pregăteşte elevii cu abilităţile necesare pentru succes după absolvire. Peste 70% dintre români cred că programa şcolară este inadecvată. Cumva, că şcoala nu ţine pasul cu mersul societăţii. Sunt cifre dureroase din studiul Ipsos. Care au in spate povesti si imagini la fel de dureroase. 

România ta şi România mea fac, împreună, România noastră. Poate nu seamănă între ele dar, cu siguranţă, fiecare are frumuseţea şi problemele ei, luptele, dar şi victoriile ei. Vrem să vedem aşadar cum arată, de fapt, România nostră, a tuturor.  Iar pentru asta avem nevoie de sprijinul tău. Vrem să ştim care sunt problemele cu care te confrunţi în viaţa de zi cu zi, care sunt temerile, aşteptările, necazurile sau bucuriile tale. Te invităm să ne spui povestea ta, să ne trimiţi informaţii, poze sau imagini video folosind aplicaţia Observatornews sau pe whatsapp la numărul 0722.699.800.