Demenţa:11 factori de risc în apariţia afecţiunii. Instrumentul care ar putea contribui la evitarea a aproximativ 40% din cazuri

Oamenii de ştiinţă au identificat 11 factori de risc pentru demenţă şi i-au folosit pentru a dezvolta un instrument care poate prezice dacă o persoană va dezvolta această afecţiune în următorii 14 ani, informează The Guardian.

• Cât ar putea veni factura la energie în funcţie de câte grade sunt setate în locuinţă

Se preconizează că numărul persoanelor care suferă de demenţă la nivel mondial aproape se va tripla până în 2050, ajungând la 153 de milioane, iar experţii au declarat că aceasta reprezintă o ameninţare în creştere rapidă pentru viitoarele sisteme de sănătate şi de asistenţă socială. Însă, dacă s-ar concentra asupra factorilor de risc cheie, dintre care mai mulţi implică stilul de viaţă, s-ar putea evita aproximativ 40% din cazuri.

Factori de risc în apariţia demenţei

Un nou scor de risc de demenţă, care se bazează pe 11 factori de risc, în mare parte modificabili, poate identifica persoanele care riscă, începând de la jumătatea vieţii, să dezvolte această boală în următorii 14 ani. Constatările au fost publicate în revista BMJ Mental Health, potrivit News.

Cercetarea, condusă de Universitatea din Oxford, a analizat date despre persoane cu vârste cuprinse între 50 şi 73 de ani care au participat la două mari studii britanice pe termen lung - studiul UK Biobank şi studiul Whitehall II.

În cadrul studiului UK Biobank, 220.762 de persoane cu vârsta medie de 60 de ani au fost examinate pentru a dezvolta instrumentul de evaluare a riscurilor, iar 2.934 de persoane cu vârsta medie de 57 de ani din cadrul studiului Whitehall II au contribuit la validarea acestuia.

Cercetătorii au realizat o listă de 28 de factori cunoscuţi legaţi de riscul de demenţă şi apoi au identificat cei mai puternici predictori. Astfel a rezultat o listă de 11 factori predictivi, care au fost apoi utilizaţi pentru a dezvolta instrumentul UK Biobank Dementia Risk Score.

Cei 11 factori sunt: vârsta, educaţia, antecedente de diabet, antecedente de depresie, antecedente de accident vascular cerebral, antecedente de demenţă la părinţi, nivel de deprivare, hipertensiune arterială, colesterol ridicat, faptul de a locui singur şi de a fi bărbat.

Instrumentul de predicţie ar putea contribui la evitarea a aproximativ 40% din cazuri

Cercetătorii au examinat, de asemenea, aceşti factori de risc, alături de faptul că oamenii sunt sau nu purtători ai unei gene specifice - gena APOE, care este un factor de risc cunoscut pentru demenţă. Acest instrument de risc a fost numit instrumentul UKBDRS-APOE.

Ei au constatat că instrumentul a produs cel mai mare scor predictiv, urmat îndeaproape de instrumentul de risc UKBDRS. Cercetătorii au afirmat că instrumentul "depăşeşte în mod semnificativ" alte evaluări de risc similare disponibile în prezent.

Pe lângă identificarea persoanelor expuse la risc, aceste instrumente pot evidenţia şi măsurile preventive pe care le pot lua oamenii cât încă mai este posibil.

Cercetătorii menţionează lucrări anterioare care sugerează că până la 40% din cazurile de demenţă ar putea fi prevenite prin modificarea anumitor factori legaţi de stilul de viaţă, cum ar fi renunţarea la fumat, reducerea tensiunii arteriale ridicate, scăderea în greutate şi reducerea consumului de alcool. Noul instrument ar putea fi utilizat ca instrument iniţial de depistare a demenţei pentru a plasa persoanele în „grupuri de risc”, au spus ei.

Cei care prezintă o probabilitate ridicată de a dezvolta demenţă, în funcţie de scorul de risc, ar putea fi supuşi în mod prioritar unor teste suplimentare, inclusiv evaluări cognitive, scanări cerebrale şi analize de sânge.

„UKBDRS poate fi folosit cel mai bine ca un instrument de screening iniţial pentru a stratifica persoanele în grupuri de risc, iar cei identificaţi ca având un risc ridicat ar putea beneficia apoi de evaluările de urmărire mai intensive în timp descrise mai sus pentru o caracterizare mai detaliată", a declarat autorul principal, dr. Raihaan Patel, de la Universitatea din Oxford.

Profesorul asociat Sana Suri de la Universitatea din Oxford, co-autor principal, a adăugat: „Este important să ne amintim că acest scor de risc ne spune doar despre şansele noastre de a dezvolta demenţă; nu reprezintă un rezultat definitiv. Importanţa fiecărui factor de risc variază şi, având în vedere că unii dintre factorii incluşi în scor pot fi modificaţi sau trataţi, există lucruri pe care le putem face cu toţii pentru a ne ajuta să ne reducem riscul de demenţă. În timp ce vârsta înaintată (60 de ani şi peste) şi APOE conferă cel mai mare risc, factorii modificabili, cum ar fi diabetul, depresia şi hipertensiunea arterială au, de asemenea, un rol esenţial. De exemplu, riscul estimat pentru o persoană cu toate acestea va fi de aproximativ trei ori mai mare decât cel al unei persoane de aceeaşi vârstă care nu are niciunul”.