Analiză Financial Times: Cum s-a ajuns la restricții contradictorii privind vaccinul AstraZeneca în Europa. Situația pe țări

Autoritățile de reglementare europene spun că vaccinul AstraZeneca este sigur, dar un număr tot mai mare de țări restricționează utilizarea acesteia, scrie Financial Times într-o analiză privind situația vaccinului în mai multe state.

• România, lovită de un nou dezastru pe 29 septembrie. Viktor Orban anunţă că în Ungaria "situaţia încă este foarte gravă"

La două săptămâni după ce Agenția Europeană a Medicamentului a asigurat pentru prima dată statele membre UE că nu a găsit nicio legătură între vaccinul Oxford / AstraZeneca și cazurile rare de cheaguri de sânge, un număr din ce în ce mai mare de țări au anunțat noi restricții privind utilizarea serului, scrie Financial Times.

În timp ce Marea Britanie și Austria nu au impus restricții, Franța, Suedia, Finlanda, Canada și, mai recent, Germania au recomandat ca tinerii să evite vaccinul. În Norvegia și Danemarca, vaccinul este încă suspendat. EMA, Organizația Mondială a Sănătății și Agenția de Reglementare a Medicamentelor și Produselor pentru Sănătate din Marea Britanie declară că beneficiile vaccinului depășesc orice riscuri posibile. Dar simptomele rare la un număr mic de oameni, au determinat unele guverne să acționeze cu mai multă prudență.

De ce sunt încă preocupate unele țări?

Afecțiunea care provoacă alarmă se numește tromboză venoasă sinusală. Se formează cheaguri de sânge în vene și poate duce la ceva asemănător cu un accident vascular cerebral. În unele cazuri îngrijorătoare, pe lângă cheaguri a mai apărut și afecțiunea numită trombocitopenie - niveluri anormal de scăzute de trombocite, care duc la sângerări abundente. În Norvegia, oficialii din domeniul sănătății au raportat cel puțin șase astfel de cazuri din 120.000 de vaccinați, dintre care patru au murit. 

În Germania, au fost raportate 31 de cazuri la 2,7 milioane de vaccinări, inclusiv 29 de femei cu vârste cuprinse între 20 și 63 de ani și doi bărbați cu vârste cuprinse între 36 și 57 de ani. Nouă dintre ele au murit. EMA a declarat miercuri că, în total, 62 de cazuri cu aceste simptome au fost raportate în rândul persoanelor vaccinate, dar că acestea nu includeau toate cazurile germane. 

EMA a reiterat faptul că nu a fost dovedită nicio legătură cauzală cu vaccinul. O ipoteză, prezentată de o echipă de cercetători din Germania, este că vaccinul AstraZeneca ar putea provoca un răspuns imun prea puternic la unele persoane, determinându-i să genereze anticorpi care vizează trombocitele din sânge. Combinația rară de cheaguri de sânge și număr scăzut de trombocite afectează de obicei aproximativ 1 din 100.000 de persoane pe an în Germania, potrivit unuia dintre cercetători, care a spus că cele 31 de cazuri identificate în termen de două săptămâni de la vaccinarea cu serul AstraZeneca indică o rată a incidenței de 20 de ori mai mare decât în ​​mod normal.

„Nu sunt doar cifrele, ci și mecanismul - este ca un puzzle în care din diferite unghiuri există dovezi că acest lucru este ceva neobișnuit”, a spus Johannes Oldenburg, profesor de medicină transfuzională la Universitatea din Bonn, care a contribuit la dezvoltarea acestei ipoteze. Oldenburg a spus că este „foarte probabil ca aceste cazuri să fie cauzate de vaccinul AstraZeneca”. 

Vârsta ar putea fi un factor? 

Dacă vaccinul provoacă această reacție adversă, nivelurile diferite de incidență din diferite țări ar putea fi o consecință a diferitelor profiluri de vârstă în cazul celor vaccinați, au spus unii experți. 

Europa continentală, de exemplu, a administrat vaccinul AstraZeneca mai multor persoane sub vârsta de 60 de ani decât Marea Britanie, care a vaccinat mai întâi lucrătorii din domeniul sănătății și persoanele în vârstă, împărțind egal dozele Pfizer și AstraZeneca. Marea Britanie a raportat doar cinci cazuri de astfel de cheaguri de sânge severe la 13,7 milioane de persoane vaccinate cu AstraZeneca, adică unul la 3,4 milioane de persoane. „Este o problemă complexă, a diferitelor țări care utilizează vaccinuri diferite, în diferite grupe de vârstă și asta poate explica diferențele”, a spus Saad Shakir, directorul Unității de cercetare a siguranței medicamentelor din Southampton, care efectuează un studiu al vaccinului AstraZeneca, scrie Financial Times.  Ieri, Agenţia britanică de reglementare a medicamentelor a anunţat că a identificat 30 de cazuri rare de coagulare a sângelui.

A fost posibil, a spus Shakir, ca unii tineri cu sisteme imunitare mai puternice să fi suferit reacții rare la vaccin. De asemenea, este adevărat, că persoanele mai tinere, și în special femeile tinere, erau în mod normal mai predispuse la aceste tipuri de coagulări. În populația generală, simptomele sunt de aproximativ trei ori mai frecvente la femei decât la bărbați, iar vârsta medie a celor afectați este de 33 de ani. Cu toate acestea, EMA a declarat miercuri că încă nu a reușit să identifice nicio dovadă a unei legături între cheagurile de sânge și factori de risc specifici „inclusiv vârsta, sexul sau istoricul anterior”. 

"În acest moment, în acest stadiu al investigațiilor noastre, legătura este posibilă și nu putem spune mai mult decât atât în ​​prezent", a spus șeful EMA Emer Cooke. „Nu există dovezi care să susțină restricționarea utilizării acestui vaccin pentru nicio categorie de populație”. Diferența de poziție a EMA și a unor oameni de știință europeni a dus la recomandări diverse și, uneori, contradictorii cu privire la cine ar trebui să fie vaccinat și cine nu. 

Situația pe țări privind vaccinul AstraZeneca:

•Franța și Canada restricționează vaccinul la persoanele peste 55 de ani 

•Germania îl recomandă doar persoanelor peste 60 de ani 

•Italia limitează vaccinul la persoanele sub 80 de ani 

•Austria și Marea Britanie nu au restricții 

•Suedia și Finlanda îl folosesc numai pentru cei peste 65 de ani 

•În Norvegia și Danemarca vaccinarea este suspendată cel puțin până la jumătatea lunii aprilie 

•Elveția nu a aprobat încă deloc 

Au fost observate incidente similare pentru alte vaccinuri?

Nu multe. În Marea Britanie, au existat cel puțin două cazuri raportate de același tip de cheaguri de sânge la persoanele care au primit vaccinul Pfizer - au fost administrate 11 milioane de doze de vaccin. Oldenburg, de la Universitatea din Bonn, a declarat că nu este la curent cu rapoarte despre incidente similare - sau cel puțin grupuri de incidene - la persoanele care au primit vreunul dintre celelalte vaccinuri Covid-19 utilizate în Europa, în special Pfizer și Moderna. 

Un membru al comitetului mixt pentru vaccinare și imunizare (JCVI) care sfătuiește guvernul britanic a declarat că ar fi „prematur” să spună definitiv că vaccinarea cu Pfizer nu a dus la probleme similare. „(Experții din Europa) au analizat mai atent vaccinul AstraZeneca, astfel încât au găsit mai multe lucruri”, a spus membrul comitetului. 

Ce face Marea Britanie? 

Oficialii din Marea Britanie spun că nu există dovezi suficiente în acest moment pentru a aduce modificări politicii de vaccinare. Și chiar dacă s-ar stabili o legătură cauzală, unii experți au spus că ar avea totuși sens să continue cu vaccinările, deoarece apariția cheagurilor pare a fi extrem de rară. „Poziția Regatului Unit este aceea că, în general, AstraZeneca și Pfizer sunt probabil sigure sau că riscurile sunt atât de mici încât sunt masiv depășite de beneficii, așa că ar trebui să le folosim în continuare”, a spus membrul JCVI. 

Exista posibilitate ca în viitor să se ajungă la ”modificarea utilizării vaccinului pentru grupele de vârstă mai tinere, dar suntem departe”, a adăugat persoana, descriind deciziile unor state europene drept „premature”. Oldenburg a declarat că este de acord cu decizia Marii Britanii, deși crede cu tărie că vaccinul AstraZeneca cauzează simptomele.

"Dacă aș avea de ales între vaccinarea imediată cu AstraZeneca sau așteptarea a patru săptămâni pentru Moderna, atunci aș alege vaccinul AstraZeneca, deoarece cele patru săptămâni de protecție depășesc cu mult acest risc", a spus el. Universitatea Oxford și AstraZeneca spun că studiile lor arată că vaccinul este sigur și eficient și că continuă să monitorizeze efectele secundare pe măsură ce vaccinarea continuă.