Anchete epidemiologice făcute de mântuială în România

Ieri, marţi, am avut una dintre cele mai negre zile de la începutul pandemiei. 31 de pacienţi au pierdut lupta cu noul coronavirus, iar aproape 400 de oameni s-au infectat.

• ANIMAŢIE. Imagini apocaliptice chiar în ziua de Paşte: Natura s-a dezlănţuit cu furie şi a măturat totul în cale în mai multe localităţi din ţară

• Laboratorul e obligat să anunţe direcţia de sănătate publică.
• In Bucuresti, fiecare sector in parte are alocat un nr de telefon.

Poate nu am fi ajuns aici dacă cei care fi trebuit să ţină sub control răspândirea virusului şi-ar fi făcut treaba. Este vorba despre Direcţiile de Sănătate Publică din fiecare judeţ, care în aceste momente cruciale par rămase fără direcţie.

Gina Voiculescu, vindecată: Nu a făcut absolut nimic. DSP-ul nu doar că nu îşi face treaba probabil nici nu are cu ce.

Sunt cuvintele unei paciente, infectate cu COVID 19 în luna mai. Abia după trei zile de insistenţe la Direcţia de Sănătate Publică, a fost testată. Iar rezultatulk a fost pozitiv. Imediat, ar fi trebuit să înceapă o anchetă epidemiologică amănunţită.

Gina Voiculescu, vindecată: Au sunat o dupa multe zile, era deja in spital

Cum se confirmă un caz de COVID-19, laboratorul e obligat să anunţe direcţia de sănătate publică.

DSP-ul din judeţul unde s-a infectat pacientul care cel care a cerut testarea raportează imediat rezultatul pozitiv în platforma STS, introduce în cel mult o zi restul de date despre pacient şi începe ancheta epidemiologică în maximum 24 de ore

Carmen Murariu, medic epidemiolog, Spitalul Marie Curie:  Se solicită pacientului toate datele din ultima perioadă: cu cine a intrat în contact, cu cine a călătorit, toate datele de identificare. Dimensiunea răspândirii este foarte importantă mai ales în contextul în care avem o răspândire comunitară.

În teorie, totul e clar. Inspectorii din cele 42 de DSP-uri din ţară trebuie să încarce în cel mult 7 zile de la diagnostic pe o platformă electronică datele din fişa pacientului.

Este o fişă de supraveghere a cazului ce conţine toate informaţiile despre persoanele cu care a intrat în contact şi traseul celui infectat în ultima perioadă.

La nivel naţional, în direcţiile de sănătate publică şi spitale lucrează în jur de 200 de epidemiologi. Deşi numărul ar trebui să fie de trei ori mai mare. Ce înseamnă acest lucru, am vrut să vedem pe pielea noastră şi să urmăm circuitul unui suspect de coronavirus.

In Bucuresti, fiecare sector in parte are alocat un nr de telefon. Putem, suna teoretioc oricand la acest numere pentru informatii legate de covid 19. Cum la numarul de telefon alocat scetorului 1 nu raspunde nimeni, reporterii Observator au sunat rand pe rand si la alte sectoare să vadă daca au succes.

Alexandru Rafila, OMS: Este o problemă legată de deprofesionalizarea DSP-urilor. Ei sunt limitaţi dpdv al capacităţii de muncă, nu pot lucra non stop, implică deplasarea în teren, consumatoare de timp, să ţinem cont

Că angajaţii DSP sunt copleşiţi, se poate vedea cel mai bine la Constanţa, un judeţ cu peste 400 de mii de oameni şi doar şapte medici epidemiologi. În condiţiile în care trebuie să acopere şi graniţele. Pentru locurile scoase la concurs, nu s-a prezentat nimeni.

DSP Constanţa, Mihaela Schipor: Noi am angajat acum, dar pe perioadă determinată. Nişte asistente pentru care eram descoperiţi în vamă.

Aproape 30 de mii de români au fost diagnosticaţi cu COVID-19. Specialiştii estimează că numărul real al celor infectaţi este de 10 ori mai mare.