Boala de care suferă de fapt fetiţa suspectă de hepatită nouă. Va primi un ficat de la un tânăr de 17 ani

A fost descoperită afecţiunea de care suferă fetiţa de 5 ani din România, suspectă initial de hepatită din cauze necunoscute, care îngrijorează lumea medicală la nivel mondial. Este vorba despre Boala Wilson, care provoacă stocarea excesivă a cuprului în organism. Micuţa pacientă a fost azi transferată la Institutul Fundeni şi mâine va primi un alt ficat. Alţi patru copii sunt în continuare suspecţi. Doi dintre ei sunt din judeţul Sibiu, dar starea lor de sănătate este bună. 

• Formula 1, Marele Premiu de la Singapore. Lando Norris va pleca din pole position în cursa de duminică, de la ora 14:45

Fetiţa internată de 3 săptămâni la spitalul Grigore Alexandrescu a fost transferată azi la secţia de terapie intensivă a Institutului Clinic Fundeni. Mâine va primi un ficat de la un tânăr de 17 ani, nu de la mama ei, aşa cum se ştia până acum.

Vladislav Braşoveanu, medic chirurg: Între timp, cumva, un miracol s-a întâmplat, în sensul că a apărut un donator cadaveric tânăr de 17 ani şi el va fi donatorul, va fi un split, deci ficatul se va împărţi, lobul stâng va merge la fetiţă, iar lobul drept se va folosi la un adult. Se vor efectua două transplanturi.

Radu Zamfir, președinte ANT: Echipa care va efectua transplantul va fi una multidisciplinară, compusă din membrii echipei de transplant hepatic a Institutului Clinic Fundeni şi specialişti din cadrul spitalului Grigore Alexandrescu. Pe parcursul anilor trecuţi s-au efectuat o serie de 80 de cazuri de transplant pediatric cu succes şi care se încadrează în categoria de rezultate în statistica mondială.

Cum se manifestă Boala Wilson, o afecţiune genetică

După mai multe zile în care nu s-a ştiut ce anume a provocat hepatita severă, specialiştii au dat verdictul. Micuţa suferă de Boala Wilson, o afecţiune genetică. Aceasta duce la acumularea excesivă a cuprului, ceea ce provoacă insuficienţă hepatică şi leziuni ale altor organe. Transplantul reprezintă în acest caz singura opţiune. 

Este doar primul caz elucidat. Mai rămân patru suspecţi.  Ultimii doi copii despre care s-a aflat că ar putea suferi de hepatită din cauze necunoscute sunt internaţi la Sibiu: un băiat de 16 ani şi o fată de 10.

Simona Berariu, purtător de cuvânt DSP Sibiu: Primul în 19 aprilie, internat inițial la Spitalul Municipal Mediaș, ulterior transferat la Spitalul de Pediatrie din Sibiu. Cel de al doilea caz în data de 26 aprilie, o fetiţă de 10 ani cu markeri de asemenea negativi pentru hepatita virală A, B, C, iar pentru hepatita virala e probele sunt încă in lucru.

Fetiţa se simte bine şi a fost deja externată. Cauza infecţiei e încă neclară. Unii specialişti spun că ar fi un adenovirus la care copiii nu au mai fost expuşi în timpul pandemiei.

Ştefan Dascălu, cercetător imunolog Oxford: Sunt investigate coronavirusul şi acest tip de adenovirus F41 care a fost identificat în multe cazuri. Există şi posibilitatea ca acest subtip de adenovirus să fi suferit o mutaţie sau să se fi suprapus peste o infecţie anterioară COVID-19, care a slăbit organismul. Deocamdată nu ştim.

O altă ipoteză pentru heptatită, intoxicația cu aflatoxină

Se pune însă problema că hepatita să fie provocată de o toxină care apare prin fermentare în toate alimentele, ipoteză care ar explica de ce boala nu s-ar transmite celorlalţi membri ai familiei.

Radu Tincu, medic ATI toxicologie: E o ipoteză pe care nu o putem exclude însă probabilitatea ca aceşti copii să fie expuşi la aflatoxină înseamnă că există o contaminare a unor produse. Lucru puţin probabil, pentru că vedem că sunt din mai multe ţări. Aflatoxina e mai degrabă corelată cu apariţia unor forme de cancer pe termen mediu şi lung, pe termen scurt intoxicaţia acută este posibilă dar doza trebuie sa fie suficient de mare.

Ceea ce e atipic e apariţia cazurilor în mai multe zone, pe mai multe continente, fără să existe vreo legatură între cazuri şi fără ca boala să se transmită la contacţi.