Cum identificăm E-urile periculoase din alimente. Sfaturile specialiștilor

Sporesc culoarea, intensifică gustul şi prelungesc termenul de valabilitate. Sunt doar câteva dintre motivele pentru care aditivii alimentari sunt folosiţi în industrie. În mare parte, sunt inofensivi, dar asta dacă sunt consumaţi cu moderaţie, În exces, în schimb, aceste substanţe pot creea depedenţă şi pot fi factorul declanşator pentru multe boli grave, printre care alergiile şi cancerul. De aceea atunci când mergem la cumpărături trebuie să citim cu atenţie etichetele produselor pe care le punem în coş. Aşa le evităm pe cele periculoase sau măcar limităm consumul lor.

• Rezultate parţiale provizorii alegeri prezidenţiale 2024

• Margarina, nerecomandată de medicul primar Valeria Herdea
• Fructele și legumele, esențiale pentru o alimentație echilibrată

Cu pâine proaspătă, în varianta sărată sau dulce sau materie primă în diverse compoziţii, margarina e omniprezentă în meniuri mai ales în perioada postului. Cei mai mulţi medici şi nutriţionişti spun însă că produsul ar trebui evitat.

Si asta pentru că, printre alte ingrediente, margarina conține si acid sorbic, un aditiv alimentar sintetic care este folosit pentru extinderea termenului de valabilitate. Se regăsește în mod natural și în fructe, doar că cel folosit în industria alimentară este sintetizat chimic.

Valeria Herdea, medic primar - Margarina este o emulsie şi nu este sănătoasă, ea a fost folosită în timpul războiului, când lucrurile au degenerat şi oamenii aveau nevoie de o alimentaţie ieftină.

Iar lista produselor care ne pot face mai mult rău decât bine e lungă. Prima regulă este citim cu atenţie eticheta pe care sunt trecuţi aditivii. Însă şi aici sunt capcane.

Sorin Mierlea, presedinte InfoCons - Unii comercianţi vin şi pun pe etichetă denumirea completă a substanţei respective, alţii vin cu denumirea prescurtata cu acest indicativ, altii scriu jumătate într-un fel, jumătate într-un fel, ceea ce poate să inducă consumatorul în eroare.

Aditivii alimentari sunt de trei tipuri: cei care nu fac rau organismului, dacă sunt consumați în cantități moderate, aditivii suspecți și cei periculoși.

Lygia Alexandrescu, nutriţionist - Vorbim de trei dintre cei mai periculoşi: E 102, tartrazina, la E 110 şi E 124, care este emulgatorul roşu.

Valeria Herdea, medic primar - Aditivii alimentari care sunt toxici pot produce de la alergii, disconfort abdominal, boli digestive foarte serioase până la cancere. De exemplu zaharina, care se găseşte de foarte mute ori în alimente, poate produce efecte catastrofale dacă folosim îndelungat, dă peste cap organismul unui copil.

Recomandarea specialiştilor este să cumpărăm produse cât mai simplu gătite şi să introducem în alimentaţie porţii consistente de fructe şi legume.

Conform specialiştilor, jumătate din farfurie ar trebui să fie acoperită cu legume în stare crudă sau preparate termic. Cealaltă jumătate trebuie împărţită egal între carbohidraţi complecşi şi proteine.

Carbohidraţii ne asigură energie pe tot parcursul zilei, datorită aportului ridicat de fibre, în timp ce proteinele din carne albă, roşie, peşte sau brânzeturi ajută la construirea şi repararea ţesutului muscular.