Enteroviroza, diagnostic şi simptome. Ce tratament recomandă specialiştii şi când ar trebui să mergem la medic

Greaţă, vărsături sau febră. Sunt simptomele care arată o enteroviroză, confundată de multe ori cu o simplă toxiinfecţie alimentară. 

• Primul episod de iarnă din acest sezon. 7 judeţe, cele mai afectate: COD ROŞU de viscol

Ne petrecem ziua obişnuit după ce am mâncat ceva şi, deodată, avem o iminentă nevoie de a merge la baie. Uneori nu ştim cum să ne aşezăm, în poziţia obişnuita sau în poziţia de vărsat. Avem scaun moale şi greaţă cu vărsături şi, de cele mai multe ori, dăm vina pe restaurantul la care am mâncat.

Cu toate că asta nu exclude o toxiinfecţie alimentară, de cele mai multe ori, tabloul de mai sus este o enteroviroză - sau o raceală a intestinului; există 4 tipuri de virusuri: norovirus, rotavirus, astrovirus şi adenovirus enteric. Aşa cum ştim că majoritatea răcelilor sunt cauzate de virusuri şi nu neapărat de vremea rece - aşa şi intestinele şi colonul nostru - răcesc din cauza virusurilor.

Un virus, odată ingerat - pătrunde la nivelul mucoaselor intestinale. Ele se vor apăra de el şi îşi vor închide toate porţile. Ceea ce urmează, este ce am descris mai sus: vărsăm pentru că vrem să dăm afară ce nu e bun în noi, digestia va face o grevă de câteva zile şi pentru că porţile de absorbţie sunt închise, ca să ne ferim de invadator, tot ce am mâncat, cu tot cu sucuri digestive - şi vorbim de litri aici - se vor evacua prin diaree apoasă. 

Cum se tratează enteroviroza

Aşa se apăra organismul nostru. Pe lânga asta, vom avea crampe şi uneori şi febră, stare generală deteriorată, slăbiciune şi oboseală, şi dorinţa de a ne petrece tot timpul in pat.

De înţeles este că vorbim de un virus care nu se tratează cu antibiotic. Se recomandă hidratarea intensă: putem să bem ceai, ceai de muşeţel, să adăugăm şi miere, începând cu a doua zi de boală, când intestinele işi reiau tranzitul.

Acesta este singurul moment în care medicul vă poate recomanda să beţi un suc dulce, acidulat, din comerţ, la sticlă sau la cutie. De ce? Pentru că doar acesta este momentul în care avem nevoie de aşa un mare aport caloric. Şi la spital, în astfel de situaţii, hidratarea se face cu solutii cu 5% glucoză, direct pe vena. O soluţie mai sănătoasă sunt însă lichidele de rehidratare cu săruri şi glucoza din farmacii.

Când ar trebui să mergem la medic

Nu forţăm mâncatul. Începem sa mâncăm câte puţin, cât mai dietetic, atunci când ni se face foame. Ne pot ajuta şi nişte enzime digestive, la fiecare masă, în prima săptămână de după boală, pentru o digestie mai facilă. Şi esential - avem grijă de igiena noastră - pentru a nu transmite boala mai departe, aşa cum ne-a fost ea transmisă nouă.

Totuşi, dacă aveţi scaune diareice şi vărsături de mai mult de 48h, nu vă puteţi hidrata, aveţi o febră mare care nu scade cu nimic, scaune sanghinolente sau vărsaturi cu sânge, este cazul să mergeţi la medic, la urgenţe.