Expunerea îndelungată a copiilor în faţa unui ecran, poate întârzia vorbitul

Ar trebui să vă gândiţi de două ori dacă obişnuiţi să vă lăsaţi copilul în faţa televizorului, al calculatorului sau al telefonului. Mai ales dacă cel mic are mai puţin de doi ani. Expunerea îndelungată în faţa unui ecran este astăzi principala cauză a întârzierii vorbitului.

• Alege ce urmează! Tu eşti liderul! Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegeri, faţă în faţă cu Alessandra Stoicescu de la ora 19:30, la Antena 1
• Alegeri prezidențiale 2024 LIVE TEXT. A început votul în diaspora. Primii români au votat în Noua Zeelandă

Ar trebui să vă gândiţi de două ori dacă obişnuiţi să vă lăsaţi copilul în faţa televizorului, al calculatorului sau al telefonului. Mai ales dacă cel mic are mai puţin de doi ani. Expunerea îndelungată în faţa unui ecran este astăzi principala cauză a întârzierii vorbitului, avertizează medicii. Iar pe termen lung, copiii cu un limbaj neantrenat pot dezvolta tulburări de vorbire.

La patru ani, Gabriel încă învaţă să vorbească. Bunica lui recunoaşte că a început destul de târziu să spună primele cuvinte.

”Pe la doi ani jumătate, cam greuţ el a vorbit. Vorbesc mai greu din cauza televizorului sau nu ştiu de la ce sau nu comunicăm mai mult cu ei”, spune bunica lui Gabriel.

Bănuiala bunicii este adevărată. Expunerea îndelungată la un televizor, laptop, telefon sau tabletă este astăzi principala cauză a întârzierii vorbirii, spun psihologii.

MIHAELA TONE, psiholog: El nu învaţă singur să vorbească. Are nevoie de comunicarea cu adulţii, are nevoie ca limbajul lui să fie provocat. Or, toate gageturile nu fac altceva decât să-l includă într-o lume interioară, mai profundă, în loc să se oprienteze către exterior şi să dezvolte comunicarea prin intermediul limbajului

Specialiştii spun că la un an, copilul trebuie să rostească deja primele cuvinte, iar în jurul vârstei de doi ani să lege propoziţii. O vizită la un logoped este indicată la primele semne de tulburări de vorbire.

AURELIAN CIOCAN, logoped: Şi aici vorbim de cea mai întâlnită problemă şi anume dislalia, care se referă la anumite probleme de pronunţie la un sunet sau chiar la mai multe. Cele mai des afectate sunete sunt ”s” şi ”r” sau pe româneşte sâsâiţii sau rârâiţii, dar dislalia se poate duce şi către alte sunete, către toate consoanele în mare parte, către ”p”, către ”b”, către ”l”.

O altă tulburare de limbaj la fel de întâlnită astăzi este tahilalia, adică vorbirea grăbită, pentru care tot excesul de internet e responsabil.

ANDREEA DINICĂ, cercetator lingvist: Accesul facil la toată această informaţie, din care nu mai avem timp să discernem şi să facem ordine, ne limitează atenţia. Copiii de ce nu mai citesc? Este mult mai greu decât a urmări un filmuleţ cu un căţel sau a vedea ultima poză.

Unii părinţi au simţit pericolul şi încearcă să limiteze timpul petrecut de copii în faţa ecranelor.

Potrivit unui studiu recent, până şi copiii sub doi ani, care nu ar trebui să fie expuşi deloc tehnologiei, au ajuns să petreacă, în medie, 50 de minute zilnic în faţa ecranelor.