Legumele exotice încep să fie cultivate și în serele românești

Afacerile cu plante exotice prind rădăcini adânci în România. Varza Kale, mangoldul, mizuna şi tatsoiul, adică spanacul japonez - sunt doar câteva dintre soiurile aduse din ţări asiatice şi crescute în sere româneşti.

• Rezultate parţiale alegeri prezidenţiale. Elena Lasconi a trecut în faţa lui Marcel Ciolacu, care a căzut pe locul 3. Georgescu, pe primul loc

Afacerile cu plante exotice prind rădăcini adânci în România. Varza Kale, mangoldul, mizuna şi tatsoiul, adică spanacul japonez - sunt doar câteva dintre soiurile aduse din ţări asiatice şi crescute în sere româneşti. Despre ele, medicii spun că au frunze de aur, pentru că sunt o sursă excelentă de calciu, vitamine şi fier. 

La mai puţin de 30 de kilometri de Capitală, un fost comandor român în Irak a transformat un teren aflat în paragină într-o fermă ecologică. Şi, pentru că şi-a dorit culturi atipice, a cumpărat seminţe de plante din străinătate.

Marin Dumbravă, producător: Sunt legume cultivate în Europa, în Asia, aproape în toate zonele din lume. Ele au un gust uşor iute. Red muştar sau muştarul roşu; mizuna la fel. Sunt legume tradiţionale în zona asiatică. Bucătăria japoneză excelează în prepararea acestor tipuri de legume.

Marfa sa ajunge atât în marile magazine, dar şi direct la clienţi, care cunosc deja proprietăţile terapeutice ale legumelor pe care le cumpără.

Marin Dumbravă, producător: Foarte bun pentru diabetici mangoldul, fiindcă sucul verde din mangold - de exemplu am dat unor clienţi şi le-a scăzut indicele glicemic. Măcrişul- sunt studii e foarte puternic anticancerigen.

Ligia Alexandrescu, nutriţionist: Au aceleaşi proprietăţi: ajută foarte mult la menţinerea sănătăţii bilei, la scăderea colesterolului şi se pare că există studii că, de exemplu salata kale ar fi un luptător împotriva cancerului de sân, de colon.

Nutriţioniştii recomandă să consumăm aceste legume în stare crudă, pentru a beneficia de toate calităţile lor.

Ligia Alexandrescu, nutriţionist: Prin încălzire, dacă le pregătim sub formă de ciorbe sau mâncare gătită, îşi mai pierd din proprietăţi. Ideal ar fi să fie consumate sub formă de salate. Însă, le putem prepara în mâncărurile noastre tradiţionale şi aici mă refer la piureuri, omlete. De exemplu, frunzele de măcriş, mai ales că au şi un conţinut scăzut de calorii.

O legătură de verdeţuri se vinde în magazine cu patru lei. Iar o caserolă ajunge să coste şi şapte lei. Într-un sezon, producătorul poate ajunge la un profit mediu de 10 mii de lei.